Declarația unică 2026: termen 25 mai și depunere exclusiv online.
Ce trebuie să știe contribuabilii
Termenul de 25 mai 2026 marchează data‑limită pentru depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, pentru veniturile realizate în anul 2025. Deși formularul este deja cunoscut contribuabililor, în fiecare an apar întrebări legate de cine trebuie să depună, ce venituri se declară și cum se calculează contribuțiile.
Începând cu acest an, accentul este pus clar pe digitalizare: declarația se completează și se depune exclusiv online, prin intermediul platformelor puse la dispoziție de ANAF. Formularul online poate fi accesat la adresa: https://www.anaf.ro/declaratii/duf.
Depunerea se realizează prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau prin e‑Guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.
Cine trebuie să depună Declarația unică?
Din perspectivă fiscală, primul pas este stabilirea rezidenței fiscale.
Conform Codului fiscal al României, persoanele fizice rezidente fiscal în România au obligația de a declara veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate. Practic, se aplică principiul impozitării veniturilor mondiale.
Sunt, în general, considerate rezidente fiscale persoanele care:
- au domiciliul în România;
- au centrul intereselor vitale în România;
- sunt prezente în România de peste 183 de zile într‑un interval de 12 luni consecutive.
Pentru aceste persoane, obligația declarativă nu se limitează la veniturile realizate pe teritoriul României. Dividendele încasate din străinătate, chiriile pentru un imobil situat în afara țării sau veniturile obținute din activități independente desfășurate peste hotare intră, în principiu, în sfera declarării.
În schimb, persoanele fizice nerezidente au obligația depunerii Declarației unice doar pentru veniturile obținute din surse din România.
Ce venituri se declară?
Declarația unică acoperă, în principal, veniturile pentru care impozitul nu este gestionat integral prin reținere la sursă sau pentru care trebuie analizate contribuțiile sociale la nivel cumulat.
Printre cele mai frecvente categorii se regăsesc:
1. Venituri din activități independente
PFA, întreprinderi individuale, profesii liberale, consultanță sau alte activități desfășurate pe cont propriu. Impozitarea poate fi realizată în sistem real sau, unde este aplicabil, la norma de venit.
2. Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Chirii din închirierea imobilelor, inclusiv închirieri în scop turistic. Chiar dacă impozitul poate fi reținut la sursă în anumite situații, contribuția de sănătate trebuie analizată în funcție de plafonul anual.
3. Venituri din investiții
Dividende, dobânzi, câștiguri din transferul titlurilor de valoare, tranzacții cu criptomonede sau alte instrumente financiare. Chiar dacă în unele cazuri intermediarii sunt rezidenți români și impozitul este reținut la sursă, depășirea plafonului anual poate genera obligații în sfera CASS.
4. Venituri din străinătate
Pentru rezidenții fiscali români, acestea includ dividende externe, dobânzi, chirii pentru bunuri situate în străinătate sau activități independente desfășurate peste hotare.
În cazul în care venitul a fost impozitat în străinătate, se poate aplica mecanismul creditului fiscal, în limita impozitului datorat în România și în baza convențiilor de evitare a dublei impuneri.
Un element esențial în completarea Declarației unice îl reprezintă verificarea plafonului anual pentru contribuțiile sociale.
Contribuția la pensii (CAS) este datorată, în principal, dacă veniturile din activități independente și/sau drepturi de proprietate intelectuală depășesc plafonul legal stabilit prin raportare la salariul minim brut pe economie.
Pentru veniturile din activități independente (PFA, profesii liberale etc.), anul 2025 funcționează pe un mecanism diferit față de alte categorii de venituri. Dacă venitul net anual depășește plafonul de 6 salarii minime brute pe economie, contribuția la sănătate (CASS) devine datorată. Însă baza de calcul nu este fixă, ci este încadrată într‑un interval cuprins între 6 și 60 de salarii minime brute, în funcție de nivelul venitului realizat. De menționat că plafonul maxim crește la 72 de salarii minime brute începând cu veniturile anului 2026.
Pentru celelalte categorii de venituri (chirii, investiții, alte surse), mecanismul rămâne cel deja cunoscut: contribuția la sănătate devine datorată dacă totalul acestor venituri depășește unul dintre cele trei plafoane: 6 / 12 / 24 de salarii minime brute.
În acest caz, contribuția nu se calculează la venitul efectiv realizat, ci la baza plafonului legal aplicabil.
Din experiența practică, multe situații de neconformare apar tocmai din omiterea analizei cumulative a veniturilor. Chiar dacă fiecare sursă de venit pare modestă individual, depășirea pragului anual poate genera obligații suplimentare.
Analiza se face separat pentru veniturile din activități independente (PFA/PFI) și pentru restul categoriilor de venituri, iar contribuțiile se datorează, de asemenea, separat. Astfel, o persoană fizică ce obține venituri din PFA și, în același timp, venituri din alte surse (dividende, dobânzi, chirii etc., peste plafon) va datora contribuția de sănătate atât pentru PFA, cât și pentru celelalte venituri cumulate. Dacă este și salariat, aceasta va plăti CASS și pentru veniturile salariale, ajungându‑se, în practică, la plata contribuției de sănătate de trei ori.
În cazul CAS, situația este mai simplă, această contribuție nefiind datorată pentru categoria „alte venituri”.
Termen și consecințe
Data de 25 mai 2026 reprezintă atât termenul de depunere, cât și termenul de plată pentru impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate.
Nerespectarea termenului poate atrage:
- amenzi contravenționale;
- dobânzi și penalități de întârziere;
- riscuri de ajustări ulterioare în cadrul unor verificări fiscale.
Prin Ordonanța de urgență aprobată de Guvern la 24 februarie 2026, s‑a introdus o bonificație de 3% din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice pentru veniturile realizate în anul 2025. Bonificația nu se aplică contribuțiilor sociale (CAS și CASS).
Măsura este prezentată ca un instrument de stimulare a conformării voluntare și de încurajare a plății anticipate a obligațiilor fiscale, într‑un context în care autoritățile încearcă să îmbunătățească disciplina declarativă și gradul de colectare.
Facilitatea se acordă cu condiția ca impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente să fie achitate integral, prin plată și/sau compensare, și ca Declarația unică să fie depusă până la 15 aprilie 2026. Bonificația este calculată de contribuabil, evidențiată distinct în declarația unică și conduce la diminuarea impozitului de plată, sub rezerva verificării ulterioare de către autoritățile fiscale. Contribuabilii care nu au aplicat inițial bonificația pot beneficia de aceasta prin depunerea unei declarații rectificative în același termen.
Recomandare practică
Într‑un context în care tot mai mulți contribuabili obțin venituri din surse variate – investiții internaționale, platforme digitale, activități independente transfrontaliere – Declarația unică trebuie privită nu doar ca o formalitate administrativă, ci ca un exercițiu anual de conformare fiscală.
Stabilirea corectă a rezidenței fiscale, identificarea tuturor surselor de venit și verificarea plafonului pentru contribuții sunt etape esențiale pentru evitarea riscurilor fiscale.
Cu alte cuvinte, 25 mai 2026 (sau chiar 15 aprilie 2026, pentru a beneficia de bonificație) nu este doar o dată din calendar, ci momentul în care situația fiscală a anului precedent trebuie pusă în ordine. Iar, în era digitalizării, totul începe online, pe platforma ANAF.
Material scris de Radu Derscariu, Payroll Director – Nowium Tax&Finance
Accesați alte materiale informative Nowium în secțiunea Noutăți.
Ai o urgență fiscală sau vrei să afli cum te putem sprijini?
Spune-ne în mesaj și revenim în scurt timp cu un răspuns.