Newsletter nr. 1 – mai 2022

2 iunie 2022
N05 2022 3

Accesează varianta tip revistă a acestui Newsletter în format pdf: Română Engleză

Cuprins

  1. Noi facilități fiscale salariaților din agricultură și industria alimentară, similare cu cele existente în domeniul construcțiilor, iar salariul minim brut pentru aceste domenii devine 3.000 lei de la 1 iunie (L135/2022)
  2. Salariații care sunt încadrați în muncă la nivelul salariului minim de 2.550 lei pot beneficia de o sumă neimpozabilă de 200 lei dacă angajatorul optează pentru majorarea nivelului salariului de bază cu această sumă (OUG 67/2022)
  3. Facturarea electronică în relația B2G devine obligatorie de la 1 iulie 2022 (L139/2022)
  4. Se schimbă impozitarea de la 1 ianuarie 2023 a câștigurilor de capital din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate. Astfel, cota de impozitare scade de la 10% la 1% sau 3%, în funcție de perioada pentru care titlurile de valoare sau instrumentele financiare derivate au fost deținute de contribuabil (L142/2022)
  5. Implicații majore aduse de implementarea Directivei UE 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (L81/2022).
  6. Legislația din domeniul protecției consumatorului este de asemenea completată prin transpunerea unor prevederi europene ce aduc implicații și schimbări importante (OUG 58/2022)
  7. Activitatea de soluționare a contestațiilor a fost preluată de Ministerul Finanțelor și sunt aduse noutăți în sfera procedurii de soluționare (Ordinul 1021/2022)
  8. Activitățile economice desfășurate de persoana fizică ca PFA constituie vechime în muncă și, după caz, vechime în specialitate (L125/2022)
  9. Registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) va cuprinde în plus nivelul și specialitatea studiilor absolvite și va fi în curând accesibil online pentru salariați/foști salariați, aceștia putând să își acceseze propriile informații și să genereze un extras din registru (L144/2022)
  10. A fost prelungită aplicarea în anul 2022 a masurilor de subvenționare a reducerii timpului de lucru pentru operatorii economici afectați de pandemie / criza economică (OUG 73/2022)
  11. Activitatea prestatorului casnic, adică modul în care persoanele fizice pot desfășura activități casnice în schimbul unei remunerații acordate sub formă de tichete de activități casnice, a fost reglementată. Prevederile vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2024, vor avea ca scop fiscalizarea acestor venituri,  un nivel redus de impozitare (17,5% taxe), fără contracte de muncă și cu posibilitatea beneficiarilor de a fi asigurați în sistemul de sănătate și în sistemul public de pensii (L111/2022)
  12. Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului a fost publicată (Ordin 765/2022)
  13. Lista bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport de la 1 iulie 2022 a fost publicată (Ordin 802/2022)
  14. Noutăți aduse cu privire la încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României (OUG 59/2022)
  15. Autoritățile publice sunt obligate să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite și de încasare a sumelor printr-un sistem electronic de plată la distanţă/online. De asemenea, este definit un prag al cifrei de afaceri de 50.000 euro peste care se naște obligația persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de plată (L128/2022)
  16. Este extinsă aplicabilitatea măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante și asupra TVA cu scadențe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv și care rezultă din înscrierea în rândurile de regularizări din decontul de TVA a taxei colectate, precum și a taxei deductibile, prin care se corectează TVA cu scadențe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv (Ordin 1113/2022)
  17. Desfășurarea activităților cu caracter ocazional de către  zilieri se poate face într-un nou domeniu: activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice – clasa 7320 (Legea 118/2022)
  18. Procedura de comunicare către instituţiile de credit a actelor de executare prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a fost publicată (Ordin 878/2022)
  19. Noul nivel al ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 3,75% pe an (Circulara 11/2022)

Newsletter-ul Nowium

Nowium reprezintă un nou concept de business ce își definește valorile în ambiție, creativitate, calitate, excelență, încredere și responsabilitate. Suntem un brand nou, dar al unei vechi echipe, puternice, formată de-a lungul a peste 20 ani de activitate. Mulți dintre voi ne cunoașteți deja!

Ne leagă multe proiecte și experiențe de succes, am învățat mult împreună și ne-am sudat ca grup. Unitatea acestei echipe ne provoacă să continuăm povestea la un nou nivel.

Newsletter-ul este un instrument prin care ne dorim să vă ținem la curent cu cele mai importante noutăți legislative din domeniul fiscal, contabil, HR și altele adiacente. Sunt multe formate existente pe piață, multe buletine de tip „alertă fiscală”. Noi ne dorim ca al nostru să fie printre cele mai apreciate, de aceea depunem eforturi continue de a înțelege ceea ce își doresc cititorii noștri și de a prezenta într-o formă sintetizată și consolidată principalele noutăți din cursul fiecărei luni.

Acesta este primul nostru număr în noul format. Pentru a acoperi preferințele cât mai multor cititori, Newsletter-ul Nowium va fi publicat atât în format revistă pdf, dar și în variantă online, web. Toate numerele le veți regăsi în secțiunea Newsletter de pe site: https://nowium.com/newsletters/. Pentru a îl primi lunar, gratuit, vă rugăm să vă înscrieți în lista noastră de distribuție prin completarea formularului existent pe site.

Pornind de la ideea de sinteză legislativă am dezvoltat și proiectul Tax Group, proiect ce se bucură de un real succes și unde discutăm multe informații fiscale actuale de interes. Ne-am dorit de la început să fie ca un program de dezvoltare profesională continuă și considerăm că am reușit. Pentru cei care doriți mai multe detalii, vă invităm să accesați www.taxgroup.ro și sunteți oricând bineveniți în comunitatea de profesioniști Tax Group.

Așteptăm cu interes mesajele voastre cu aprecieri, critici, propuneri și orice observații aveți asupra Newsletter-ului nostru sau a proiectului Tax Group. Toate acestea ne fac să fim mai buni și mai aproape de așteptările voastre.

Legea 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative (MO 489/2022)

Sumar

Legea introduce o serie de facilități fiscale salariaților din agricultură și industria alimentară, similare cu cele existente în domeniul construcțiilor și impune un nou nivel al salariului minim pentru aceste domenii.

Detalii

Salariul minim

În perioada 1 iunie 2022 – 31 decembrie 2028, pentru sectorul agricol şi în industria alimentară salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând în medie 17,928 lei/oră.

Nerespectarea nivelului minim al salariului brut de către societăţi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 300 și 2000 lei şi atrage anularea acordării facilităţilor fiscale.

Facilități fiscale

Angajații din sectorul agricol şi din industria alimentară care primesc un salariu brut de încadrare de minim 3.000 lei/lună pentru o normă întreagă de 8 ore de muncă/zi, vor beneficia de scutiri/reduceri ale taxelor salariale între 1 iunie 2022 și 31 decembrie 2028, după cum urmează:

  • scutirea de impozitul pe venit, în cotă de 10%;
  • scutirea de contribuția la asigurările de sănătate (CASS), în cotă de 10%;
  • reducerea contribuției la asigurările sociale (CAS), de la 25% la 21,25%;
  • reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă, de la 2,25% la 0,3375% (aplicabilă în momentul aprobării reducerii ca ajutor de stat).

Condiții cumulative

Pentru aplicarea facilităților fiscale trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative:

a) angajatorii desfășoară pe teritoriul României activități  în sectorul agricol și în industria alimentară definite  după cum urmează:

  • cod CAEN 01: agricultură, vânătoare și servicii anexe:
    • 011 cultivarea plantelor nepermanente;
    • 012 cultivarea plantelor din culturi permanente;
    • 013 cultivarea plantelor pentru înmulțire;
    • 014 creșterea animalelor;
    • 015 activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor);
    • 016 activități auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare;
  • cod CAEN 10: industria alimentară

b) angajatorii realizează cifra de afaceri din activitățile menționate la lit. a) în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală.

Pentru angajatorii nou-înființați (înregistrați la registrul comerțului sau înregistrați fiscal) începând cu iunie 2022, cifra de afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv luna în care se aplica scutirea.

Pentru angajatorii existenți la 1 iunie 2022 se consideră ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul anului, respectiv cumulat de la data înregistrării (în cazul celor constituiți/înregistrați în perioada cuprinsă între începutul anului și 1 iunie 2022), inclusiv luna în care se aplică scutirea.

Pentru angajatorii existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an ulterior datei de 1 iunie 2022, cifra de afaceri din activitățile menționate la lit. a) se calculează cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea.

Cifra de afaceri va cuprinde inclusiv producția realizata si nefacturata.

c) veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de încadrare de minimum 3.000 lei lunar pentru o normă întreagă de 8 ore/zi

Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 30.000 lei, obținut din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3), realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depășește 30.000 lei nu va beneficia de facilitați fiscale.

Ministerul Finanțelor urmează să elaboreze procedura de aplicare a acestor facilități fiscale. Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit şi evidența nominală a persoanelor asigurate (D112) reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiţiilor de aplicare a scutirii.

Trebuie precizat că de noul nivel al salariului minim în agricultură și industria alimentară vor beneficia și zilierii, indemnizația zilnică a acestora trebuind raportată la noul nivel al salariului minim, pentru activitățile desfășurate în aceste sectoare.

Mai multe detalii despre noile facilități vom discuta la Tax Group pe 15 iunie. Nu uitați să vă înscrieți în timp util. Detalii aici: https://www.taxgroup.ro/calendar

înapoi la cuprins ⇑

Ordonanță de urgență 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (MO 494/2022)

Sumar

Ordonanța aduce modificări Codului fiscal și Codului de procedură fiscală:

  • Este introdusă o facilitate fiscală văzută ca o măsură de compensare a efectelor negative generate de criza economică și de creșterea prețurilor. Astfel, salariații care sunt încadrați în muncă la nivelul salariului minim de 2.550 lei pot beneficia de o sumă neimpozabilă de 200 lei dacă angajatorul optează pentru majorarea nivelului salariului de bază cu această sumă.
  • În scopul combaterii evaziunii fiscale din domeniul comerțului online, Codul de procedură fiscală este completat cu obligația furnizorilor de servicii poștale de a raporta lunar organelor fiscale informații referitoare la trimiterile poștale pentru care destinatarul achită expeditorului contravaloarea bunului livrat în sistem ramburs.

Detalii

Codul fiscal

Începând cu 1 iunie 2022, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii pentru o sumă de 200 de lei reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor în următoarele situaţii:

  • angajatorii majorează voluntar, oricând în perioada 1 iunie-31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 de lei, respectiv de la 2.550 de lei la 2.750 de lei, pentru salariaţii care desfăşoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, în executare la data de 1 iunie 2022, ce prevăd un nivel al salariului de bază lunar brut la aceeaşi dată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, egal cu nivelul salariului minim brut pe tară garantat în plată;
  • în cazul persoanelor nou-angajate în perioada 1 iunie-31 decembrie 2022 inclusiv, nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este de 2.750 de lei.

Suma de 200 lei nu se ia în calcul pentru aplicarea deducerilor personale.

Regimul fiscal prevăzut mai sus se aplică doar salariaților din domeniul privat în perioada în care salariul majorat/de încadrare, după caz, este menţinut/stabilit la nivelul de 2.750 de lei, pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în perioada 1 iunie-31 decembrie 2022 inclusiv.

Suma de 200 de lei prevăzută mai sus se diminuează în funcţie de:

  • perioada din lună pentru care s-a acordat majorarea salarială
  • data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului stabilit potrivit literei b) de mai sus
  • fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor
  • data de la care încetează contractul individual de muncă.

Codul de procedură fiscală

În scopul combaterii evaziunii fiscale din domeniul comerțului online, furnizorii de servicii poștale sunt obligați să raporteze lunar organelor fiscale informații referitoare la trimiterile poștale pentru care destinatarul achită expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, contravaloarea bunului livrat.

Informațiile se vor referi la:

  • numărul de înregistrare și data trimiterii poștale;
  • datele de identificare a expeditorului;
  • numele și prenumele în cazul persoanelor fizice destinatare;
  • denumirea în cazul persoanelor juridice destinatare;
  • adresele de expediție și de livrare;
  • contravaloarea bunului livrat.

Termenul de stocare a datelor este de cinci ani de la data primirii datelor de către organul fiscal central, urmând să fie șterse automat după împlinirea acestui termen.

Furnizorul de servicii poștale informează persoanele ale căror date cu caracter personal sunt transmise către organul fiscal central. Persoanele ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate beneficiază de toate drepturile prevăzute de Regulamentul general privind protecția datelor.

Mai multe detalii vom discuta la Tax Group pe 15 iunie. Nu uitați să vă înscrieți în timp util. Detalii aici: https://www.taxgroup.ro/calendar

înapoi la cuprins ⇑

Legea 139/2022 pentru aprobarea OUG 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea OG 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea (MO 490/2022)

Sumar

Începând cu 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România au obligaţia să emită facturi electronice în relaţia cu autoritățile publice – B2G (Business to Government) şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.

Detalii

Legea aprobă cu modificări OUG 120/2021 ce reglementează administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura.

Astfel, începând cu 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliţi în România conform art. 266 alin. (2) din Codul Fiscal, au obligaţia să emită facturi electronice în relaţia cu autoritățile publice – B2G (Business to Government) şi să le transmită prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura.

În ceea ce privește facturarea între operatorii economici (B2B), Legea precizează că România a solicitat derogarea de la articolele 178, 218 şi 232 din Directiva de TVA pentru a introduce obligativitatea emiterii facturilor electronice și transmiterea lor prin sistemul național RO e-Factura. Astfel, în termen de 30 de zile de la data adoptării derogării se va stabili prin ordin al preşedintelui ANAF categoriile de operatori economici care au obligaţia de a emite facturi electronice în relaţia B2B şi de a le transmite prin RO e-Factura, precum şi data de la care intervine această obligaţie.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 142/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 502/2022)

Sumar

Legea aduce modificări importante Codului Fiscal cu privire la impozitarea de la 1 ianuarie 2023 a câștigurilor de capital din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate.

Este redusă cota de impozitare asupra veniturilor reprezentând câștiguri de capital din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate efectuate prin entități intermediare de la 10% la 1% sau 3%, în funcție de perioada pentru care titlurile de valoare sau instrumentele financiare derivate au fost deținute de contribuabil.

Detalii

Entitățile intermediare pot fi societăți de administrare a investițiilor, societăți de investiții autoadministrate, administrator de fonduri de investiții alternative, rezidenți fiscali români sau nerezidenți care au un sediu permanent în România, ce are calitatea de intermediar. Aceste entități au următoarele obligații:

  • calcularea câștigului/pierderii pentru fiecare transfer/operațiune efectuat/ă pentru contribuabil;
  • calcularea, reținerea la sursă și plata impozitului pe venit;
  • transmiterea către fiecare contribuabil a informațiilor privind totalul câștigurilor/pierderilor și a impozitului calculat și reținut la sursă, în formă scrisă sau prin mijloace electronice. Termenul pentru a comunica aceste informații este sfârșitul lunii februarie a anului în curs pentru anul anterior;
  • depunerea, anual, a declarației prevăzute la art. 132, alin. (2).

Câștigurile de capital din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate efectuate prin entități intermediare se impozitează prin reținerea la sursă a unei cote de:

  • 1% calculată asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare, respectiv din operațiuni cu instrumente financiare derivate, care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii.
  • 3%, dacă perioada de deținere a fost mai mică de 365 zile.

Calculul, reținerea la sursă și plata impozitului pe venit se face de către entitățile care intermediază aceste transferuri/operațiuni.

Determinarea perioadei în care au fost deținute se face prin metoda FIFO (primul intrat – primul ieșit), în ordinea în care au fost dobândite/răscumpărate, pe fiecare simbol.

Pentru calculul câștigului din transferul titlurilor de valoare/operațiunilor cu instrumente financiare derivate, valoarea fiscală se determină prin aplicarea metodei prețului mediu ponderat, cuprinzând si costurile aferente transferului/operațiunii, pe fiecare simbol, indiferent de perioada de deținere.

Impozitul pe venit calculat și reținut la sursă se declară și se virează la bugetul de stat de către entitățile intermediare până la 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut și este final.

Pierderile din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entitățile intermediare, nu se reportează și nu se compensează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.

În vederea determinării impozitului pe venit datorat în cazul transferului titlurilor de valoare/operaţiunilor cu instrumente financiare derivate se aplică următoarele reguli:

  • pentru anul fiscal cuprins între 1 ianuarie 2022-31 decembrie 2022, inclusiv, se procedează după cum urmează:
  • pentru câştigurile/pierderile aferente perioadei, obligaţiile fiscale sunt cele în vigoare la data realizării câştigului/înregistrării pierderii;
  • pierderea netă obţinută din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate care nu au fost efectuate prin entităţile intermediare aferentă anului fiscal 2022, se reportează şi se compensează, potrivit regulilor de reportare;
  • în cazul transferului titlurilor de valoare şi operaţiunilor cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile intermediare, dobândite anterior datei de 1 ianuarie 2023, impozitul se calculează astfel:
  • prin aplicarea unei cote de 3% asupra câştigului realizat începând cu data de 1 ianuarie 2023, pentru cele deţinute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;
  • prin aplicarea unei cote de 1% asupra câştigului determinat potrivit legii, realizat începând cu data de 1 ianuarie 2023, pentru cele deţinute o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii;
  • pierderile obţinute şi necompensate până la data de 1 ianuarie 2023 din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate efectuate prin entităţile intermediare nu se reportează, acestea reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului indiferent de data la care au fost înregistrate.

Entităţile intermediare prin care persoanele fizice nerezidente obţin venituri din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români au următoarele obligaţii:

  • să solicite organului fiscal din România codul de identificare fiscală pentru persoana nerezidentă care nu deţine acest număr;
  • să păstreze originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat, însoţit/însoţită de o traducere autorizată în limba română;
  • să calculeze câştigul/pierderea la fiecare transfer/operaţiune efectuat/efectuată pentru contribuabilul persoană fizică nerezidentă;
  • să calculeze, să reţină la sursă, să declare şi să plătească impozitul pe venit pentru persoana fizică nerezidentă care nu face dovada rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;
  • să transmită către fiecare contribuabil persoană fizică nerezidentă informaţiile privind totalul câştigurilor/pierderilor şi impozitul calculat şi reţinut la sursă, în formă scrisă sau prin mijloace electronice, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul anterior;
  • să depună anual declaraţia prevăzută la art. 132 alin. (2), atât pentru contribuabilul persoană fizică nerezidentă care nu face dovada rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, cât şi pentru contribuabilul persoană fizică nerezidentă care face dovada rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar (MO 363/2022)

Sumar

Legea transpune prevederile Directivei UE 2019/633 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.

Legea nr. 81/2022 este aplicabilă exclusiv în relațiile comerciale dintre furnizori și cumpărători în cadrul lanțului de aprovizionare, în legătură cu vânzarea de produse agricole și/sau alimentare.

Sancțiunile pentru nerespectarea legii sunt mari, amenzile fiind între 250.000 lei și 600.000 lei, putând merge până la 1% din cifra de afaceri, pentru cazurile de recidivă.

Noile prevederi se aplică de la 12 aprilie 2022 pentru contractele noi, în cazul contractelor existente acestea trebuie puse în acord cu prevederile legii până cel târziu la sfârșitul anului 2022.

Detalii

Legea definește două tipuri de practicile comerciale neloiale în relațiile comerciale dintre furnizori și cumpărători. Un prim tip de practici comerciale sunt considerate interzise independent de înțelegerea părților. Al doilea tip sunt cele interzise, cu excepția cazului în care, la solicitarea furnizorului, acestea au fost convenite anterior prin clauze clare și lipsite ambiguitate între furnizor și cumpărător.

Dintre practicile comerciale neloiale interzise cumpărătorului putem exemplifica:

  • utilizarea autofacturării pentru produsele agricole și/sau alimentare, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 320 din Codul fiscal;
  • aplicarea de reduceri financiare și comerciale sub formă de rabaturi, cu excepția remizelor și risturnelor, ale căror reduceri cumulate să nu fie mai mari de 20%, aplicate în funcție de valoarea facturată între cumpărător și furnizor, pentru produse agricole și/sau alimentare, prin derogare de la prevederile Codului fiscal;
  • returnarea furnizorului produsele agricole și/sau alimentare nevândute;
  • facturarea serviciilor prestate pentru publicitatea produselor agricole și/sau alimentare, a serviciilor de marketing, a plăților pentru plasarea secundară și a costurilor reducerilor pentru produse agricole și/sau alimentare vândute de cumpărător cu titlu promoțional, peste cuantumul de maximum 5% din valoarea încasată de furnizor în baza contractului încheiat între părți;
  • impunerea furnizorului a unei plați pentru listarea produselor sale agricole și alimentare, precum și pentru expunerea spre vânzare a acestora;
  • aplicarea de condiții comerciale diferite pentru produsele marcă privată ale producătorilor față de produsele marcă proprie ale comerciantului, pentru listarea/afișarea la raft.

O altă serie de practici comerciale sunt interzise cumpărătorului, cu excepția cazului în care, la solicitarea furnizorului, acestea au fost convenite anterior prin clauze clare și lipsite ambiguitate, cum ar fi:

  • solicitarea furnizorului să plătească pentru serviciile de marketing prestate de către cumpărător privind produsele agricole și/sau alimentare;
  • refuzarea unei renegocieri de preț furnizorului, într-un termen mai mare de zece zile de la data solicitării;
  • solicitarea furnizorului de a plăti pentru personalul care se ocupă de amenajarea spațiilor de vânzare utilizate pentru vânzarea produselor furnizorului sau să oblige furnizorul să pună la dispoziție personal pentru vânzarea produselor sau orice altă activitate legată de procesul de vânzare-promovare;
  • solicitarea furnizorului să suporte integral sau parțial costul oricăror reduceri pentru produsele agricole și/sau alimentare vândute de cumpărător cu titlu promoțional.

Constatarea și sancționarea contravențiilor se face de către Consiliul Concurenței, amenzile fiind între 250.000 și 600.000 lei. În cazul săvârșirii în mod repetat, adică constatarea unei practici comerciale neloiale într-un interval de doi ani de la emiterea unei decizii prin care a fost constatată și sancționată  o contravenție, indiferent de natura noii încălcări), amenda este de 1% din cifra de afaceri totală realizată de întreprinderea în cauză în anul financiar anterior.

Legea a intrat în vigoare la 12 aprilie 2022 și se aplică tuturor contractelor comerciale încheiate după data intrării în vigoare. Pentru contractele încheiate anterior acestei date, furnizorii și cumpărătorii vor avea obligația de a le pune în acord cu prevederile legii până la 31 decembrie 2022.

înapoi la cuprins ⇑

Ordonanță de urgență 58/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor (MO 456/2022)

Sumar

Ordonanța transpune în legislația națională mai multe prevederi europene din domeniul protecției consumatorilor și aduce modificări următoarelor acte normative:

  • Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori
  • Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor
  • OUG 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Detalii

Modificările sunt multiple și este necesară analiza acestora de toți operatorii economici ce sunt vizați de prevederile acestor acte normative.

Printre noutăți menționăm:

  • măsuri în cazul comercializării produselor cu dublu standard de calitate
  • obligația expresă de a oferi acces consumatorilor la toate recenziile privind produsele
  • introducerea unor măsuri de remediere suplimentare la dispoziția consumatorilor afectați
  • introducerea unor cerințe specifice de informare aplicabile pentru contractele încheiate pe piețele online
  • reglementarea condițiilor specifice de exercitare a dreptului de retragere în cazul contractelor ce au ca obiect furnizarea de conținut digital/serviciu digital.
  • mărirea amenzilor în cazul practicilor comerciale incorecte
  • sancționarea încălcărilor ce au efecte transfrontaliere cu amenzi cuprinse între 0,1% și 4% din cifra de afaceri anuală
  • se introduce cazierul comercial.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 1021/2022 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului VIII din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (MO 482/2022)

Sumar

Ordinul aprobă Instrucţiunile pentru aplicarea titlului VIII din Codul de procedură fiscală referitor la soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale, activitate preluată de către Ministerul Finanțelor de la ANAF.

Detalii

Instrucțiunile detaliază următoarele capitole:

  • Posibilitatea de contestare
  • Forma şi conţinutul contestaţiei
  • Termenul de depunere a contestaţiei
  • Retragerea contestaţiei
  • Organul competent
  • Forma şi conţinutul deciziei de soluţionare a contestaţiei
  • Introducerea altor persoane în procedura de soluţionare
  • Soluţionarea contestaţiei
  • Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativă
  • Respingerea contestaţiei pentru neîndeplinirea condiţiilor procedurale
  • Comunicarea deciziei şi calea de atac
  • Îndreptarea erorilor materiale din deciziile privind soluţionarea contestaţiilor
  • Publicarea pe site a deciziilor de soluţionare a contestaţiilor

Contestația poate fi formulată numai de cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un titlu de creanţă sau printr-un alt act administrativ fiscal. În lipsa unui act administrativ fiscal,  contribuabilul se va adresa direct instanței de contencios administrativ.

Ca regulă generală, contestaţia se depune la organul fiscal emitent al titlului de creanță sau la organul emitent al actelor administrative fiscale atacate în termen de 45 de zile de la data comunicării titlului de creanţă sau a actului administrativ fiscal. Contestaţia se depune în termen de trei luni dacă titlul de creanţă sau actul administrativ fiscal atacat nu cuprinde posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestaţiei sau organul fiscal la care se depune.

Important de precizat că nu constituie titlu de creanţă Raportul de inspecție fiscală și Procesul-verbal emis de organele fiscale/vamale, acestea fiind baza emiterii actului administrativ fiscal și neputând fi contestate decât împreună cu acesta. În situația în care sunt totuși contestate, organul fiscal emitent va solicita contestatarului ca în termen de cinci zile lucrătoare să precizeze dacă contestă şi titlul de creanţă. În caz contrar, contestaţia va fi respinsă ca inadmisibilă.

Structura de soluționare a contestațiilor poate solicita puncte de vedere de la emitentul titlului de creanță și de la direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor, ANAF sau al altor instituții și autorități. Prin decizia de soluţionare a contestației nu se pot stabili în sarcina contestatarului obligaţii fiscale mai mari decât cele din actul desființat și nu poate fi diminuată pierderea fiscală cu o sumă mai mare decât cea înscrisă în actul desființat.

Contribuabilul are dreptul să solicite susținerea orală a contestației în cuprinsul contestației sau prin cerere separată în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestației, sub sancțiunea decăderii. Contestatarul are dreptul să aducă lămuriri suplimentare cu privire la argumentele din cuprinsul contestaţiei şi documente prin care înțelege să își probeze afirmațiile.

Soluţionarea contestaţiei se poate suspenda la cererea contestatarului sau din oficiu.

Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei poate fi reexaminată de către structura de soluţionare a contestaţiilor, la cererea contribuabilului/plătitorului în temeiul art. 2811 din Codul de procedură fiscală. Reexaminarea va fi efectuată de către structura de soluţionare a contestaţiilor care a emis decizia de soluţionare inițială.

Contestaţiile formulate de contribuabilii care sunt încadrați într-o categorie de mărime (mari, mijlocii sau mici) şi care ulterior nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acea categorie vor fi soluționate de structura de soluţionare a contestaţiilor competentă la data depunerii contestaţiei. Aceeași regulă se aplică și în cazul schimbării domiciliului fiscal ulterior depunerii contestației.

Deciziile considerate relevante emise în soluţionarea contestațiilor se anonimizează și se publică  pe site-ul Ministerului Finanțelor.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 125/2022 completarea OUG 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale (MO 456/2022)

Sumar

Activitățile economice desfășurate de persoana fizică ca PFA constituie vechime în muncă și, după caz, vechime în specialitate. Prevederea este importantă din perspectiva recunoașterii perioadei de activitate desfășurate ca PFA în cadrul vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei.

Detalii

Perioada în care o persoană fizică autorizată (PFA) desfăşoară activităţi economice constituie vechime în specialitate, dar cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

  • activitatea economică pe care o desfăşoară a produs venituri nete în anul supus recunoașterii vechimii a căror valoare este cel puţin egală cu nivelul a de 12 ori salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii în anul respectiv;
  • este înregistrată la Registrul Comerţului cu un singur cod CAEN de activitate sau cu codul CAEN principal de activitate pentru care se doreşte recunoaşterea vechimii.

Vechimea în muncă şi, după caz, vechimea în specialitate este considerată perioada în care PFA a desfăşurat activitate economică şi a achitat contribuţiile, taxele şi impozitele legale, nefiind luată în considerare perioada în care PFA nu a avut activitate generatoare de venit sau a avut activitatea suspendată.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 144/2022 pentru modificarea şi completarea art. 34 din Legea 53/2003 – Codul muncii (MO 502/2022)

Sumar

Registrul general de evidență a salariaților (REVISAL) va cuprinde în plus nivelul și specialitatea studiilor absolvite și va fi în curând accesibil online pentru salariați/foști salariați, aceștia putând să își acceseze propriile informații și să genereze un extras din registru.

Detalii

Legea aduce modificări Codului muncii cu privire la registrul general de evidență a salariaților (REVISAL).

Registrul general de evidență a salariaților va cuprinde in plus nivelul și specialitatea studiilor absolvite.

Registrul general de evidenţă a salariaţilor va fi accesibil online pentru salariaţi/foşti salariaţi, în privinţa propriilor date. Dreptul de acces se limitează la vizualizarea, descărcarea şi tipărirea acestor date, precum şi la generarea online şi descărcarea unui extras din registru.

Vechimea în muncă şi/sau în specialitate poate fi dovedită cu acest extras din Registru.

Normele de aplicare a noilor reglementări urmează să fie publicate de Guvern.

Noile prevederi au intrat în vigoare la 26 mai 2022.

înapoi la cuprins ⇑

Ordonanță de urgență 73/2022 pentru completarea OUG 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă (MO 536/2022)

Sumar

Ordonanța prelungește aplicarea în anul 2022 a masurilor prevazute la art. 1 si art. 3 din OUG 132/2020 privind masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru stimularea cresterii ocuparii fortei de munca.

Facilitățile fiscale privind subvenționarea reducerii timpului de lucru au putut fi aplicate pe perioada stării de urgență/alertă și încă 3 luni după încetarea acesteia, adică până la 8 iunie 2022. Ordonanța prelungește aplicarea acestor forme de ajutorare a agenților economici pe tot parcursul anului 2022, fiind justificate de criza economică actuală.

Detalii

În cazul reducerii temporare a timpului de muncă, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă. Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.

Pe durata reducerii timpului de muncă, salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut lunar prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut lunar aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat.

Această indemnizaţie este suportată de angajator şi se achită la data plăţii salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta din bugetul asigurărilor pentru şomaj după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din

Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă şi poate solicita decontarea indemnizaţiei prevăzute dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  • măsura afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii;
  • reducerea activităţii este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel puţin 10% faţă de luna similară sau faţă de media lunară a cifrei de afaceri din anul anterior declarării stării de urgenţă/alertă/asediu, respectiv 2019.

În cazul ONG-urilor, precum şi al PFA, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, diminuarea se raportează la veniturile realizate. În cazul unei societăţi nou-înfiinţate în perioada 1 ianuarie – 15 martie 2020 şi care are cel puţin un angajat, diminuarea se raportează la cifra de afaceri realizată în luna anterioară aplicării măsurii.

De aceste prevederi pot beneficia și:

  • profesioniştii prevăzuţi la art. 3 alin. (2) din Codul civil
  • persoanele fizice care obţin venituri din drepturile de autor şi drepturile conexe
  • persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea Cooperaţiei.

Aceștia pot beneficia de o indemnizație de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de legea bugetului asigurărilor sociale în cazul reducerii timpului de muncă şi/sau a veniturilor realizate, cauzată de starea de urgență/alertă/asediu, ca și în cazul angajaților. Aceasta echivalează cu o indemnizație de 2.529 lei (41,5% din 6.095 lei în 2022). Pentru indemnizația pe care o vor primi, aceștia vor trebui să declare în 2023 veniturile, prin declarația unică, și să achite taxele aferente.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic (MO 402/2022)

Sumar

Legea reglementează activitatea prestatorului casnic, adică modul în care persoanele fizice pot desfășura activități casnice în schimbul unei remunerații acordate sub formă de tichete de activități casnice. Aceste prevederi vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

Tichetele de activități casnice sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale, acestea se rețin din contravaloarea tichetelor care se preschimbă în bani. Totalul taxelor reținute din valoarea unui tichet sunt de 17,5%.

Scopul principal al acestor reglementări este de fiscalizare a acestor tipuri de venituri, fără contracte de muncă sau alte formalități complicate și prin posibilitatea beneficiarilor de a fi asigurați în sistemul de sănătate și în sistemul public de pensii.

Detalii

Activitatea casnică

Activitatea casnică este activitatea ocazională, necalificată, desfăşurată de un prestator casnic în legătură cu gospodăria/gospodăriile unei familii sau a/ale unei persoane singure, în calitate de beneficiar casnic; activitatea casnică nu este efectuată în scop comercial şi nu se efectuează în beneficiul unor terţi.

Activitatea include: servicii de curățenie/igienizare, spălatul/călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent.

Prestatorul casnic

Prestatorul casnic poate fi o persoană fizică ce poate desfăşura activităţi casnice ocazionale în una sau mai multe gospodării, în schimbul unei remuneraţii acordate exclusiv sub formă de tichete de activităţi casnice. Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului casnic.

Tichetul de activități casnice

Tichetul de activităţi casnice este un bon valoric destinat remunerării activităţilor casnice desfăşurate de către prestatorul casnic.

Acestea se pot achiziționa de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, de la furnizorul de serviciu universal (furnizorii de servicii poștale) sau de pe Platforma electronică de evidenţă a desfăşurării activităţilor casnice.

Tichetul de activități casnice are o valoare unitară de 15 lei și poate fi preschimbat în bani de către prestatorul casnic în maximum 12 luni de la data primirii acestora. Acestea nu sunt transferabile și nu pot fi utilizate pentru achiziţia altor bunuri şi servicii.

Pot fi remunerate prin tichete de activităţi casnice şi activităţile desfăşurate de persoanele care exercită ocazional profesia de bonă, situaţie în care beneficiarul casnic este reprezentantul legal al copilului, acesta din urmă fiind beneficiar al serviciilor prestate.

Impozitare

Tichetele de activități casnice se impozitează la momentul preschimbării acestora în bani, din suma nominală a acestora fiind reținut impozitul pe venit (10%) și contribuţia de asigurări sociale (25%). Baza de calcul la care se aplică cota impozitului pe venit și cota contribuției de asigurări sociale este 50% din valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice. Astfel putem spune ca din valoarea nominală a tichetelor de activități casnice se rețin taxe în cuantum de 17,5%.

În situaţia în care prestatorul casnic nu este asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, acesta dobândeşte calitatea de asigurat, fără plata contribuţiei, şi are dreptul la pachetul de servicii medicale de bază de la data la care a solicitat preschimbarea a cel puţin 85 de tichete de activităţi casnice. Menţinerea calităţii de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate se face prin preschimbarea în bani a minimum 85 de tichete de activităţi casnice, lunar.

Plata contribuţiei de asigurări sociale conferă prestatorului casnic calitatea de asigurat în sistemul public de pensii.

Facilități fiscale

Beneficiarii casnici care au achiziţionat şi utilizat într-un an calendaristic un număr de cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice pot beneficia gratuit, la cerere, în anul următor, de 75 de tichete de activităţi casnice. Tichetele gratuite nu reprezintă venituri impozabile pentru beneficiarii casnici şi nu se includ în baza de calcul la verificarea încadrării în plafonul contribuției de sănătate (CASS).

Angajatorii pot acorda angajaţilor proprii sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice, suportând valoarea nominală a acestora, în limitele sumelor prevăzute cu această destinaţie în buget.

Angajatorii care achiziţionează şi acordă într-un an calendaristic un număr de cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice pentru acelaşi angajat pot beneficia gratuit, la cerere, în anul următor, de un număr de 50 de tichete de activităţi casnice înmulţit cu numărul angajaţilor pentru care au achiziţionat şi acordat cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice în anul anterior.

Tichetele de activități casnice acordate de angajatori angajaților vor fi supuse impozitului pe venit (10%), fără să se datoreze contribuții sociale (CAS, CASS sau CAM), similar cu regimul actual al tichetelor de masă.

Alte prevederi

O persoană poate fi prestator casnic numai dacă a împlinit vârsta de cel puţin 16 ani.

Între prestatorul casnic şi beneficiarul casnic se stabileşte un raport juridic prin acordul de voinţă al părţilor, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităţilor casnice. Beneficiarul casnic şi prestatorul casnic convin asupra activităţilor şi a numărului de ore sau a volumului de muncă,  plata prestatorului casnic se face cu tichete de activităţi casnice.

Durata zilnică a prestării activităţilor casnice pentru un beneficiar casnic nu poate depăşi 12 ore, respectiv 6 ore pentru prestatorii casnici cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani.

Valoarea minimă a contribuţiei lunare, calculată potrivit dispoziţiilor acestei legi, pentru ca un prestator casnic să beneficieze de calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat, este contribuţia aferentă a minimum 85 de tichete de activităţi casnice. Valoarea minimă a contribuţiei lunare nu poate fi mai mică de 25% din valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (adică 637,50 lei dacă ar fi să ne raportăm la actualul nivel al salariului minim brut pe țară).

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale înfiinţează, până la data de 1 ianuarie 2024, Platforma electronică de evidenţă a desfăşurării activităţilor casnice.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 765/2022 privind Procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului (MO 402)

Sumar

Ordinul aprobă procedura de restituire a impozitului pe dividende rezultat din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului și modelul Declaraţiei de regularizare/Cererii de restituire a impozitului pe dividende.

Detalii

Procedura este aplicabilă atunci când, urmare a regularizării anuale a dividendelor plătite ca urmare a distribuirii parţiale în cursul anului a acestora rezultă sume de restituit de la buget. Restituirea se poate solicita și atunci când, după aprobarea situaţiilor financiare anuale, în cazul dividendelor interimare distribuite şi neplătite acţionarilor sau asociaţiilor rezultă sume plătite în plus la buget.

Procedural trebuie urmați următorii pași:

  • depunerea unei declaraţii rectificative în care se evidenţiază suma reprezentând impozit pe dividende rezultată ca fiind plătită în plus ca urmare a regularizării anuale a dividendelor, după restituirea de către asociaţi/acţionari a dividendelor
  • depunerea unei declaraţii de regularizare/cerere de restituire a impozitului pe dividende.

Cererea de restituire se poate depune până la împlinirea termenului de prescripţie, respectiv de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul la restituire.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport (MO 430/2022)

Sumar

Ordinul stabilește lista bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

Detalii

Lista bunurilor cu risc fiscal ridicat pentru sistemul RO e-Transport sunt:

  • Legume, plante, rădăcini şi tuberculi, alimentare, NC 0701 – 0714
  • Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, NC 0801 – 0814
  • Băuturi, lichide alcoolice şi oţet*, NC 2201 – 2208
  • Sare; sulf; pământuri şi pietre; ipsos, var şi ciment, NC 2505 şi 2517
  • Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croşetate, NC 6101 – 6117
  • Îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croşetate, NC 6201 – 6212 şi NC 6214 – 6217
  • Încălţăminte, ghetre şi articole similare; părţi ale acestor articole, NC 6401 – 6405
  • Fontă, fier şi oţel, NC 7213 şi 7214

* Sunt exceptate produsele accizabile care circulă în regim suspensiv de accize

înapoi la cuprins ⇑

Ordonanță de urgență 59/2022 pentru modificarea unor acte normative în domeniul străinilor (MO 450/2022)

Sumar

Ordonanța aduce modificări OG 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Detalii

Principalele modificări sunt:

  • angajatorii pot să depună solicitările de eliberare a avizelor de angajare/detașare în muncă la oricare dintre formațiunile teritoriale de imigrări;
  • extinderea, de la 60 la 180 de zile, a termenului în care cetățenii străini pot solicita eliberarea vizei de lungă ședere, de la data obţinerii de către angajator a avizului de angajare;
  • avizele de angajare eliberate cu cel mult 60 de zile anterior intrării în vigoare a actului normativ, pot fi utilizate, în termen de 180 de zile de la data eliberării, pentru obținerea vizelor de lungă ședere pentru angajarea în muncă.

Noile prevederi au intrat în vigoare la 5 mai.

În sensul celor de mai sus, platforma Portal IGI a fost modificată astfel :

  • pentru a facilita modul de depunere a solicitărilor online în scopul acordării avizului de angajare / detașare în muncă, s-a actualizat portalul de solicitări online, astfel încât s-a adăugat ca și pas obligatoriu selectarea locului unde se dorește preluarea cererii;
  • pasul este denumit “Loc depunere cerere” și este integrat doar pentru fluxul de „Acordarea avizului de angajare în muncă / avizului de detașare”;
  • utilizatorii ce doresc să depună cereri pentru acordarea avizului de muncă, trebuie să știe că nu mai există nicio limitare cu privire la județul în care firma pentru care se aplică solicitarea își are sediul sau a profilului utilizatorului, trebuie să se țină cont doar de locul unde se dorește să aplice pentru depunerea fizică a cererii;
  • a fost creat un tabel ce are ca scop informarea angajatorilor/beneficiarilor prestării de servicii cu privire la volumul solicitărilor de avize de muncă în lucru la nivel național, departajat pe culori, respectiv: verde – grad mic, galben – mediu, iar roșu-foarte mare.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 128/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (MO 456/2022)

Sumar

Noi obligații pentru autoritățile publice de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite și de încasare a sumelor printr-un sistem electronic de plată la distanţă/online.

Este definit un prag al cifrei de afaceri de 50.000 euro peste care se naște obligația persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, de acceptare a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de plată.

Detalii

Legea aduce următoarele modificări referitoare la obligația acceptării plăților electonice:

Se instituie obligația autoritățile publice de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice.

Anterior exista această obligație doar pentru operatorii economici de servicii de utilități publice și instituțiile publice.

Se instituie obligația operatorilor economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum şi instituţiilor şi autorităţile publice de a accepta încasarea sumelor printr-un sistem electronic de plată la distanţă/online. Implementarea sistemului electronic modern de plată la distanţă trebuie realizată în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare legii

Prin excepție, entităţile care au punctele de încasare amplasate în zone nedeservite de reţele de comunicaţii electronice nu au obligațiile prezentate mai sus, dar au obligaţia de a se conforma cerinţelor menţionate în termen de 12 luni de la data la care zona în care sunt amplasate este deservită de reţele de comunicaţii electronice.

Totodată, legea clarifică faptul că, obligația de acceptare de către persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, se naşte începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depăşit pragul de 50.000 euro. În cazul în care, timp de 2 ani consecutivi, pragul nu a fost depăşit, entităţile nu mai au această obligaţie.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 1113/2022 pentru completarea Procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.810/2019 (MO 483/2022)

Sumar

Este extinsă aplicabilitatea măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante și asupra TVA cu scadențe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv și care rezultă din înscrierea în rândurile de regularizări din decontul de TVA a taxei colectate, precum și a taxei deductibile, prin care se corectează TVA cu scadențe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv.

Detalii

Ordinul extinde aplicabilitatea măsurilor de restructurare a obligațiilor bugetare restante și asupra obligațiilor de plată reprezentând TVA cu scadențe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv și care rezultă din înscrierea în rândurile de regularizări din decontul de TVA a taxei colectate, precum și a taxei deductibile, prin care se corectează TVA cu scadențe anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv.

În cazul în care se efectuează o regularizare în scopul stabilirii obligațiilor de plată accesorii ce pot face obiectul restructurării, debitorii trebuie să detalieze în planul de restructurare informațiile cu privire la TVA înscrisă pe rândul de regularizare, cu precizarea perioadei fiscale, a scadenței, precum și a sumei aferente.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 118/2022 pentru completarea art. 13 alin. (1) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (MO 411/2022)

Legea introduce un nou domeniu în care se poate desfășura activitate cu caracter ocazional de către  zilieri: activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice – clasa 7320.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 878/2022 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora (MO 466)

Ordinul aprobă procedura de comunicare către instituţiile de credit a actelor de executare prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă, astfel încât să se automatizeze procesul de înființare și de ridicare a popririlor bancare de către organele de executare silită din subordinea ANAF, în limita sumelor înscrise în actele de executare silită. În acest sens, ANAF pune la dispoziţia instituţiilor de credit, în spaţiul privat virtual, un sistem informatic denumit e-Popriri.

înapoi la cuprins ⇑

Circulara 11/2022 privind nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României (MO 468/2022)

Începând cu data de 11 mai 2022, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 3,75% pe an.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 776/2022 privind modificarea Ordinului preşedintelui ANAF 3.845/2015 pentru aprobarea procedurilor de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, precum şi pentru modificarea altor acte normative (MO 477/2022)

Ordinul actualizează procedurile referitoare la înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal al contribuabililor, cât și instrucțiunile de completare a formularului de înregistrare fiscală 070 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere”, în conformitate cu noile prevederi privind competența de administrare a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii liberale.

Ordinul 1000/2022 privind aprobarea procedurilor de anulare a obligaţiilor fiscale ce fac obiectul prevederilor art. I din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative (MO 517/2022)

Ordinul aprobă procedurile de aplicare și formularul „Decizie de anulare a obligaţiilor fiscale” pentru aplicarea prevederilor Legii 72/2022 cu privire la amnistia fiscală aferentă obligațiilor fiscale generate de reîncadrarea diurnei.

înapoi la cuprins ⇑

Cursurile valutare de închidere ale lunii mai 2022

Cursurile valutare comunicate de BNR care sunt folosite la închiderea lunii mai 2022 pentru evaluarea elementelor monetare de activ și de pasiv exprimate în valută (disponibilități bănești, creanțe, datorii), cât și pentru evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute sunt:

1 EUR = 4,9430 RON; 1 USD =  4,6037 RON; 1 CHF =  4,8016 RON; 1 GBP = 5,8057 RON

înapoi la cuprins ⇑

All Newsletters