Newsletter nr. 3 – iulie 2022

N03 RO

Accesează varianta tip revistă a acestui Newsletter în format pdf: Română  – Engleză 

Cuprins

Ordonanța 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale (MO 716/2022)

Sumar

Ordonanța aduce modificări importante Codului Fiscal, unele dintre acestea fiind cu aplicare imediată (18 iulie / 1 august 2022), altele aplicându-se de la 1 ianuarie 2023.

Principalele modificări sunt:

  • Regimul microîntreprinderilor suferă modificări majore de la 1 ianuarie 2023, devine opțional și sunt impuse mai multe limitări la aplicarea acestuia;
  • Impozitul specific (Horeca) se abrogă de la 1 ianuarie 2023;
  • Impozitul pe veniturile din dividende crește de la 5% la 8% începând cu dividendele distribuite după 1 ianuarie 2023;
  • TVA – crește de la 5% la 9% pentru sectorul Horeca și de la 9% la 19% pentru băuturile carbogazoase ce conțin zahăr. De asemenea scade la 600.000 lei plafonul până la care se pot vinde locuințele cu TVA 5%;
  • Impozitul pe venit și contribuții sociale
    • Facilitățile fiscale din construcții și sectorul agricol și alimentar se aplică până la un plafon maxim de 10.000 lei (anterior 30.000 lei) – se aplică cu veniturile lunii august 2022;
    • Contractele part-time devin impozitate cu contribuții sociale calculate la nivelul unui salariu minim brut. Excepție de la această regulă vor face elevii și studenții de până la 26 de ani, ucenicii, pensionarii din sistemul public, cei ce au mai multe contracte de muncă cu timp parțial sau întreg, iar valoarea veniturilor depășește valoarea salariului minim pe economie, și persoanele cu dizabilități. Se aplică începând cu veniturile lunii august 2022;
    • Apare un nou plafon până la care se limitează totalitatea beneficiilor unui salariat, plafon reprezentat de 33% din salariul de bază;
    • Sunt introduse deduceri suplimentare la impozitul pe venit pentru veniturile mici, pentru tinerii până la 26 ani sau pentru familiile cu copii.
    • Impozitul asupra veniturilor din tranzacțiile imobiliare efectuate de persoanele fizice crește de la 1% la 3% în cazul imobilelor deținute de mai puțin de 3 ani, cota fiind 1% pentru imobilelor deținute peste 3 ani. Vor fi exceptate locuințele moștenite.
    • Veniturile din activități independente (PFA) – plafonul pentru impozitarea pe bază de norme de venit scade de la 100.000 euro la 25.000 de euro pe an. Depășirea plafonului implică impozitarea în sistem real.
  • Taxe locale
    • Impozitul pe clădiri – se va calcula unitar atât la persoanele fizice, cât și la persoanele juridice, cota de impozitare fiind minim 0,1% pentru clădirile rezidențiale și minim 0,5% pentru clădiri nerezidențiale, nu mai există definite cote maxime.

Detalii

IMPOZITUL PE PROFIT

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Începând cu 1 ianuarie 2023 este extinsă facilitatea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit asupra investițiilor în activele utilizate în activitatea de producție și procesare, precum și în activele reprezentând retehnologizare.

Categoriile vizate de această extindere se vor detalia printr-un ordin al ministrului finanțelor.

Aceste noi categorii se vor adăuga celor la care se aplică deja facilitatea în prezent, respectiv activele corporale prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe, mai exact echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice.

înapoi la cuprins ⇑

DIVIDENDE

Este majorat impozitul pe dividende de la 5% la 8%. Cota majorată se va aplica dividendelor distribuite după 1 ianuarie 2023.

Este reformulată condiția privind forma juridică a societății beneficiare pentru  neimpozitarea veniturilor din dividendele primite de la alte persoane juridice române sau de la societăți din state membre UE. Astfel, aceste venituri sunt neimpozabile la calculul impozitului pe profit indiferent de forma de organizare a societății beneficiare, atât timp cât aceasta intră sub incidența legislației române – se aplică de la 18 iulie 2022.

Se mențin restul condițiilor, respectiv:

  • deținerea minimă de 10% pe o perioadă minimă neîntreruptă de 1 an
  • ambele societăți trebuie să plătească, fără posibilitatea unei opțiuni sau exceptări, impozit pe profit sau orice alt impozit care substituie impozitul pe profit.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Sunt aduse multiple modificări impozitului pe veniturile microîntreprinderilor cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2023.

Caracterul opțional al regimului

O primă schimbare radicală este faptul că regimul microîntreprinderilor devine opțional, iar opțiunea de a aplica sistemul se poate face dacă societatea nu a mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023. Mai exact, opțiunea de a aplica sistemul microîntreprinderilor se poate face o singură dată după 1 ianuarie 2023. Opțiunea se comunică ANAF până la 31 martie a anului pentru care se exercită opțiunea.

Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor – excepție fac situațiile în care nu mai sunt îndeplinite condițiile regimului.

Condițiile de aplicare

Sunt modificate condițiile pentru aplicarea prin opțiune a regimului microîntreprinderilor. Astfel, o persoană juridică română poate opta pentru acest regim dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții la 31 decembrie a anului precedent:

  • a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 500.000 euro (anterior plafonul era de 1.000.000 euro);
  • a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi/sau management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale (condiție nou introdusă, dar care a mai fost impusă în urmă cu mai mulți ani);
  • are cel puţin un salariat cu normă întreagă;
  • are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor (condiție nou-introdusă);
  • capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale (condiție nemodificată);
  • nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii (condiție nemodificată).

Limitarea numărului de societăți ce sunt deținute de asociați cu peste 25% și aplică regimul microîntreprinderilor

În cazul deținerii unui număr mai mare de trei societăți, asociații trebuie să stabilească cele trei societăți care aplică regimul microîntreprinderilor, restul urmând să fie plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează situația respectivă. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor este definitivă pentru anul fiscal respectiv.

Condiția de a avea cel puțin un salariat

Observăm că nu mai pot fi microîntreprinderi societățile care nu au salariați.

La societățile nou înființate, condiția cu privire la angajarea unui salariat trebuie îndeplinită în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.

În cazul în care raportul de muncă este suspendat, condiția se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 de zile și situația este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv.

În cazul în care o microîntreprindere are un singur salariat al cărui raport de muncă încetează, în termen de 30 de zile de la încetarea raportului de muncă trebuie angajat un nou salariat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.

Ieșirea din regimul microîntreprinderilor în cursul anului

Dacă o microîntreprindere nu mai îndeplinește condițiile de aplicare a regimului, mai exact, dacă în cursul anului fiscal:

  • realizează venituri mai mari de 500.000 euro; sau
  • ponderea veniturilor realizate din consultanță și/sau management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv; sau
  • nu are cel puțin un salariat cu normă întreagă,

aceasta va datora impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre aceste limite, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare pentru sistemul microîntreprinderilor.

Domenii care nu pot aplica regimul microîntreprinderilor

Regimul microîntreprinderilor nu se poate aplica de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, asigurări şi reasigurări, al pieţei de capital, inclusiv intermediere, domeniul jocurilor de noroc, explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

Dacă persoanele juridice încep să desfăşoare oricare dintre aceste activităţi vor datora impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv.

Deduceri și facilități fiscale

Se clarifică ordinea în care se scad anumite deduceri și reduceri fiscale din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, astfel:

  • sponsorizări efectuate pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, înscrise în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, respectiv sumele acordate drept burse elevilor şcolarizaţi în învăţământul profesional-dual;
  • costul de achiziţie al AMEF;
  • suma aferentă reducerii de impozit aferentă capitalurilor proprii (OUG 153/2020).

Cota de impozitare

Regimul microîntreprinderilor va avea o singură cotă de impozitare de 1%. Dispare actuala cotă de 3% prevăzută pentru microîntreprinderile fără salariați, acestea nemaiputând aplica acest regim.

Baza de impozitare

Pentru calculul bazei impozabile a unei microîntreprinderi, se scad din venituri şi dividendele primite de la o filială a microîntreprinderii, persoană juridică situată în alt stat membru al Uniunii Europene, în măsura în care atât microîntreprinderea, cât și filiala îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 24 din Codul fiscal.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITUL SPECIFIC

Se abrogă impozitul specific de la 1 ianuarie 2023.

Începând cu această dată, persoanele juridice române care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN pentru HORECA (5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630) pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (indiferent dacă îndeplinesc sau nu condițiile pentru încadrarea ca microîntreprindere), fie pentru plata impozitului pe profit.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII

Facilitățile în domeniul construcțiilor – modificări aplicabile de la 18 iulie 2022

Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții cuprinde numai veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, iar cifra de afaceri totală cuprinde atât veniturile din activitatea desfășurată pe teritoriul României, cât și în afara României.

Activitatea desfășurată pe teritoriul României se referă la desfășurarea efectivă în România a acesteia, în scopul realizării de produse și prestării de servicii.

Este modificată condiția cu privire la calculul ponderii de minim 80% a activităților eligibile în total cifră de afaceri pentru angajatorii din domeniul construcțiilor existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Astfel, ponderea se va calcula cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea și nu se va mai considera ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior.

Începând cu veniturile lunii ianuarie 2023, facilitățile din domeniul construcțiilor se vor acorda numai pentru veniturile realizate de persoanele fizice din desfășurarea activității în România. Cu toate acestea, Ordinul 1528/2022 ce reglementează procedura de aplicare a facilităților în vigoare de la 1 iulie 2022, limitează deja facilitățile pentru activitățile desfășurate în România.

Facilitățile în domeniul construcțiilor, sectorului agricol şi industria alimentară – modificări aplicabile începând cu veniturile lunii august 2022

Se diminuează plafonul de venit brut până la care se pot aplica facilitățile fiscale, de la 30.000 lei la 10.000 lei.

Aplicarea facilității privind scutirea de la plata impozitului pe venit pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor pentru activitatea desfășurată în România se limitează la persoanele încadrate în baza contractului individual de muncă, astfel nu se va mai beneficia de facilități în cazul contractelor de administrare, mandat, zilieri și altele.

Facilitățile pentru contractele de muncă sezoniere

Sunt abrogate de la 1 ianuarie 2023 scutirile de impozit pe venit pentru contractele de muncă sezoniere (încheiate pe durată de maxim 12 luni), încheiate cu angajatori care desfășoară activitate în domeniul HORECA.

Scutiri pentru beneficiile salariale/extra-salariale – începând cu veniturile lunii ianuarie 2023

Actualul sistem de impozitare prevede anumite limite neimpozabile pentru diverse beneficii salariale. Începând cu veniturile lunii ianuarie 2023, se introduce un al doilea plafon de limitare globală a tuturor beneficiilor obținute de un salariat, prin raportare la salariul său de bază.

Astfel, se introduce un plafon lunar de venit neimpozabil, care nu se cuprinde nici în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, acesta reprezentând maxim 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, pentru anumite venituri acordate salariaților proprii de către angajatori. Pentru partea care depășește plafonul neimpozabil lunar de 33%, se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.

Beneficiile care intră în calculul noului plafon de 33% sunt:

  • prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât cele acordate potrivit HG 38/2008, în limita a 2,5 ori diurna legală;

Nu sunt incluse în limitarea plafonului de 33% indemnizațiile privind clauza de mobilitate acordate potrivit HG 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier – mai exact clauza de mobilitate ce se acordă șoferilor, aceasta rămânând asimilată diurnei.

  • contravaloarea hranei acordată de angajator pentru angajații proprii, în limita valorii maxime a unui tichet de masă/persoană/zi, cu anumite limitări (doar în zilele în care salariatul lucrează în unitate și doar în cazul în care unitatea nu acordă deja tichete de masă salariaților). Excepție face hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul în care potrivit legislației în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unității;
  • cazarea sau contravaloarea chiriei pentru spații puse la dispoziție de angajator, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată/lună/persoană. Sunt aplicabile condiții suplimentare, cum ar fi, în cazul închirierii, încheierea contractului chirie direct între angajator și proprietar;
  • contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii şi membrii de familie ai acestora, în limita unui plafon anual de un salariu mediu brut/salariat;
  • contribuțiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 EUR/persoană/an;
  • primele de asigurare voluntară de sănătate şi serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 EUR/persoană/an;
  • indemnizațiile de telemuncă, în limita unui plafon de 400 lei/lună/persoană.

Se observă că fiecare categorie are prevăzute anumite limite, iar suma tuturor categoriilor deja limitate, se cuprinde în noul plafon secundar de limitare de 33% din salariul de bază.

Ordinea în care veniturile prevăzute mai sus se includ în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se stabilește de angajator.

Prevederile de mai sus se aplică și în ceea ce privește contribuțiile sociale (CAS, CASS, CAM).

Practic noul mecanism de impozitare a beneficiilor salariale va funcționa astfel:

  1. Sunt definite limite individuale pentru fiecare tip de beneficiu. Dacă beneficiul respectiv depășește limita individuală, atunci suma care depășește limita se va considera venit impozabil, aplicându-se impozit pe venit și contribuții sociale;
  2. Suma tuturor beneficiilor care se încadrează în limita individuală este limitată suplimentar la un plafon de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, iar ceea ce depășește este venit impozabil, aplicându-se impozit pe venit și contribuții sociale.

Sistemul de deduceri

Sistemul este modificat substanțial de la 1 ianuarie 2023, fiind două categorii de deduceri:

  • deducerea personală de bază – se acordă exclusiv pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară și se calculează degresiv, în funcție de nivelul venitului brut lunar și de numărul persoanelor aflate în întreținere;
  • deducerea personală suplimentară – se acordă punctual anumitor categorii de persoane:
    • deducere de 15% din salariul de bază minim brut pentru persoanele cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut
    • 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. În cazul în care copilul este întreținut de ambii părinți, deducerea se va acorda unui singur părinte, la un singur loc de muncă.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITUL PE VENITURILE DIN ACTIVITĂȚI INDEPENDENTE

Plafonul până la care veniturile din activități independente se pot impozita pe bază de norme de venit se reduce de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea se aplică de la 1 ianuarie 2023, iar depășirea plafonului determină obligativitatea impozitării venitului in sistem real, începând cu anul fiscal următor.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITUL PE VENITURILE DIN JOCURI DE NOROC

Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc este majorat, cota maximă de impozitare ajungând la maxim 40% (de la 25% în prezent).

Astfel, începând cu veniturile aferente lunii august 2022, noile tranșe de impozitare devin:

  • pentru venituri brute de până la 10.000 lei, inclusiv – impozit în cotă de 3%;
  • pentru venituri brute între 10.000 și 66.750 lei inclusiv  – se va datora impozit de 300 lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 lei;
  • pentru venituri brute de peste 66.750 lei – se va datora impozit de 11.650 lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 lei.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITUL PE VENITURILE DIN CHIRII (CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR)

Începând cu veniturile lunii ianuarie 2023 este eliminată deducerea cheltuielilor în cotă forfetară de 40% din venitul brut din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. Practic, baza de impozitare devine venitul brut.

Devine obligatorie înregistrarea contractelor de închiriere la ANAF, inclusiv a modificărilor aduse acestora, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestora. Contractele în derulare la 1 ianuarie 2023 vor fi înregistrate în termen de 90 de zile de la 1 ianuarie 2023. Se va emite un ordin al președintelui ANAF care va detalia procedura de înregistrare a acestora.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITUL PE VENITURILE DIN INVESTIȚII

Impozitul pe dividendele realizate de persoanele fizice rezidente, inclusiv sub forma câştigului obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare la organisme de plasament colectiv, crește de la 5% la 8%.

Cota mărită se aplică și în cazul persoanelor fizice nerezidente, cu respectarea acordurilor de evitare a dublei impuneri aplicabile.

Modificarea se aplică dividendelor distribuite după 1 ianuarie 2023.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITUL PE VENITURILE DIN TRANSFERUL PROPRIETĂȚILOR IMOBILIARE DIN PATRIMONIUL PERSONAL

Pentru veniturile obținute din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, se va datora  impozit după cum urmează:

  • 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, deținute o perioadă de până la trei ani inclusiv;
  • 1% pentru imobilele de mai sus deţinute o perioadă mai mare de trei ani.

Se elimină plafonul neimpozabil de 450.000 lei reprezentând suma ce putea fi dedusă din valoarea tranzacției efectuate de o persoană fizică.

înapoi la cuprins ⇑

CONTRIBUȚII SOCIALE OBLIGATORII

Contracte de muncă cu timp parțial

Începând cu veniturile aferente lunii august 2022, în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial pentru care nivelul contribuției de asigurări sociale (CAS) și cel al contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) sunt sub nivelul contribuțiilor calculate asupra unei baze de calcul egale cu salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează, se introduce obligația plății CAS și CASS la nivelul celor datorate pentru o bază de calcul reprezentată de salariul minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător numărului de zile lucrătoare din luna în care contractul a fost activ.

În cazul în care CAS/CASS calculată asupra venitului realizat este mai mică decât cea minim datorată conform noilor prevederi, diferenţa se suportă de către angajator/plătitorul de venit în numele angajatului/beneficiarului de venit.

Sunt prevăzute anumite excepții cum ar fi: elevii și studenții în vârstă de până la 26 de ani, unenicii în vârstă de până la 18 ani, persoanele cu dizabilități și alte persoane care legal pot lucra mai puțin de 8 ore, pensionari (cu anumite excepții) și persoanele care realizează în cursul unei luni venituri din salarii în baza a cel puțin două contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul a CAS și CASS reprezintă minim un salariu de bază minim brut.

Pentru persoanele cu mai multe contracte individuale de muncă, Ministerul Finanțelor va emite o procedură de aplicare.

CAS aferentă veniturilor din activități independente și din drepturile de proprietate intelectuală

Se modifică baza de calcul a CAS în cazul persoanelor care estimează/realizează venituri din activităţi independente și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice.

Baza anuală de calcul  a CAS o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Practic se dublează contribuția la CAS pentru cei ce obțin un venit de cel puțin 2 salarii minime pe lună. Noile plafoane se aplică începând cu veniturile lunii ianuarie 2023.

Reamintim că pentru alte tipuri de venituri în afara celor salariale, activități independente și drepturi de autor – adică venituri din chirii, dividende, dobânzi, investiții, activități agricole, silvicultură, piscicultură, alte surse nu se datorează CAS.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS)

În cazul celor care estimează/realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, plafonul minim pentru stabilirea CASS este redus la o valoarea cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară (de la 12 salarii minim brute pe țară în prezent).

Astfel, baza anuală de calcul a CASS va fi:

  • nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între șase și 12 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  • nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Noile plafoane se aplică începând cu veniturile lunii ianuarie 2023.

Observăm și la CASS o dublare a contribuției pentru veniturile mai mari de 2 salarii minime brute pe lună și impozitarea veniturilor aflate sub 12 salarii minime brute anuale, dar peste 6 salarii minime brut anuale, acestea fiind neimpozabile anterior.

În cazul plătitorilor de venit care efectuează rețineri de CASS (pentru veniturile din drepturi de autor achitate colaboratorilor persoane fizice, pentru veniturile din arendă, activități sportive, asocieri), se reduce nivelul minim al venitului estimat de un contribuabil, în relație cu plătitorul de venit, peste care plătitorul are obligația efectuării de reținere la sursă, de la contravaloarea a 12 salarii minime brute la 6 salarii minime brute.

Totodată, apar noi situații prin care o persoană fizică va trebui să depună declarația unică în cazul în care obține venituri peste cele estimate sau peste plafonul la care i s-au reținut contribuțiile de către plătitorul de venit.

Subliniem că în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, așa cum am precizat la impozitul pe venit, nu se mai deduc cheltuieli în cotă forfetară de 40% din venitul brut. Astfel, la încadrarea în plafoanele anuale de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară se va lua în considerare venitul brut.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITUL PE VENITURILE NEREZIDENȚILOR

Este majorată cota de impozit pentru veniturile din dividende obținute de nerezidenți de la 5% la 8%, majorarea fiind aplicabilă dividendelor distribuite după data de 1 ianuarie 2023.

înapoi la cuprins ⇑

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

La secțiunea TVA toate modificările sunt aplicabile de la 1 ianuarie 2023.

Sunt aduse modificări la aplicarea cotelor de 5% și 9%, astfel:

Următoarelor operațiuni li se va aplica cota redusă de 9%:

  • cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping (în prezent 5%);
  • serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice şi a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99 (în prezent 5%);
  • livrarea de îngrăşăminte chimice şi de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă.

Totodată cota redusă de TVA de 9% nu se va mai aplica bauturilor nealcoolice care se încadrează la codurile NC 2202 10 00 şi 2202 99, acestora fiindu-le aplicabilă cota standard de 19%.

Pentru livrările de lemne de foc, se va aplica cota redusă de TVA de 5%, până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

Cota de 5% la vânzarea de locuințe

  • Se reduce plafonul maxim pentru care se aplică cota redusă de TVA la locuințe. Valoarea maximă nu trebuie să depășească 600.000 lei, exclusiv TVA. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.
  • În prezent avem 2 plafoane: 450.000 lei și 700.000 lei. Până la 450.000 lei se pot achiziționa un număr nelimitat de locuințe cu cota de 5%, între 450.000 lei și 700.000 lei se poate achiziționa doar o singură locuință per persoană fizică.
  • Persoanele fizice care au încheiat acte juridice având ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, vor beneficia și în anul 2023 de aplicarea cotei reduse de TVA în condițiile aplicabile până la 31 decembrie 2022.
  • Se organizează “Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023”, în format electronic.

înapoi la cuprins ⇑

IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE

Se unifică sistemul de impozitare pentru persoane fizice și juridice – practic nu mai are importanță categoria proprietarului.

Este eliminată noțiunea de clădire cu destinație mixtă. Pentru clădirile care au în componență atât spații cu destinație rezidențială cât și spații cu destinație nerezidențială, impozitul/taxa pe clădiri se determină în funcție de destinația suprafețelor cu o pondere mai mare (peste 50%) și se calculează prin aplicarea cotei corespunzătoare destinației majoritare, asupra valorii întregii clădirii.

Valoarea impozabila pentru clădiri și terenuri se va stabili în baza Studiilor de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (adică în „grilele notariale”) -> nu se vor mai solicita rapoarte de evaluare.

Modificarea limitelor minime ale cotelor de impozitare

  • Pentru clădirile rezidenţiale și clădirile-anexă aferente, cota minima de 0,1% – nu mai există cote maxime
  • La clădirile nerezidențiale cota minima 0,5% – nu mai există cote maxime
  • Pentru clădirile utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii clădirii.

În situația în care Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România nu conțin informații despre clădirile sau terenurile acoperite de aceste clădiri de pe raza unei unități administrativ-teritoriale, se vor aplica următoarele reguli:

  • în cazul unei clădiri rezidențiale, impozitul pe clădiri de calculează prin aplicarea cotei de minim 0,1% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457, din Codul fiscal, în vigoare la data 31 decembrie 2022.
  • în cazul unei clădiri nerezidențiale, impozitul pe clădiri de calculează prin aplicarea cotei de minim 0,5% asupra ultimei valori înregistrată în baza de date a organului fiscal, la data de 31 decembrie 2022.
  • Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local.

înapoi la cuprins ⇑

Obligativitatea acceptării mijloacelor de plată cu cardul

Persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei (în prezent 50.000 euro), au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice, începând cu trimestrul următor celui în care încasările din cursul anului respectiv au depășit plafonul.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 252/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (MO 742/2022)

Sumar

Legea aduce modificări Codului Fiscal cu privire la calculul impozitului asupra clădirilor nerezidențiale și se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Detalii

Problema majoră este că legea a fost adoptată și trimisă spre promulgare înainte ca Guvernul sa publice OG 16/2022 care la rândul ei schimbă regulile cu privire la taxele locale și impozitarea clădirilor. Au fost date astfel prevederi contrare, prin acte cu putere legislativă diferită, rămâne de văzut cum se vor corecta legislativ aceste probleme în perioada următoare.

Menționăm mai jos principalele prevederi ale acestei legi.

Organele fiscale locale vor trebui să notifice proprietarii de clădiri nerezidențiale că trebuie să le reevalueze pentru a putea achita cota obișnuită de impozit local. Reamintim că OG16/2022 a eliminat necesitatea rapoartelor de evaluare, valoarea clădirilor stabilindu-se în baza grilelor notariale.

Notificarea va trebui făcută anual, prin intermediul Spațiului Privat Virtual (sau, acolo unde este cazul, prin poștă), până la data de 31 octombrie și va viza impozitul local pentru anul următor. În lipsa notificării, proprietarul va datora cota obișnuită de impozit local, chiar dacă n-a făcut evaluarea periodică necesară. Prin urmare, cota majorată se va aplica doar dacă proprietarul rămâne pasiv chiar și după ce este atenționat de autoritățile locale.

În cazul în care proprietarul clădirii nu depune raportul de evaluare la organul fiscal competent până la primul termen de plată a impozitului:

  • impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile, dacă i s-a trimis transmis notificarea;
  • impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 0,5% asupra valorii impozabile, dacă nu i s-a transmis notificarea.

Legea introduce o nouă prevedere și în Codul de procedură fiscală potrivit căreia, pentru comunicarea actelor administrative fiscale emise de organul fiscal local, consiliul local poate hotărî să utilizeze mijloacele electronice de transmitere la distanţă utilizate de către organul fiscal central, prin aderare la procedurile de lucru specifice acestuia.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 1667/2022 pentru modificarea Procedurii de utilizare şi funcţionare a sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura, precum şi de primire şi descărcare a facturii electronice de către destinatarii facturii electronice emise în relaţia B2G în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.365/2021, şi privind modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 2.004/2013 pentru aprobarea procedurilor privind registrul entităţilor publice şi registrul altor entităţi (MO 714/2022)

Sumar

Ordinul modifică procedura de utilizare şi funcţionare a sistemului RO e-Factura în relaţia B2G.

Detalii

Este eliminată obligația autorităţilor şi entităţilor contractante (G) de a fi înregistrate în Registrul entităţilor publice.

Se menționează că destinatarii facturii electronice emise în relaţia B2G au obligaţia să primească şi să descarce factura electronică prin accesarea secţiunii Factura electronică disponibilă în SPV, sau, în cazul celor înregistraţi în Registrul entităţilor publice, prin accesarea «Punctului Unic de Acces» de pe site-ul Ministerului Finanţelor – Sistemul naţional de raportare Forexebug, secţiunea «Vizualizare rapoarte» – «Facturi electronice».

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 1669/2022 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici (MO 723/2022)

Sumar

Ordinul aprobă Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2022 a operatorilor economici.

Detalii

Sistemul de raportare contabilă la 30 iunie 2022

Acesta este aplicabil entităților care în exercițiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri mai mare de 1.000.000 euro și se adresează atât entităților care aplică prevederile OMFP 1802/2014, cât și celor ce aplică IFRS, reglementat prin OMFP 2844/2016.

De asemenea, sistemul se aplică inclusiv operatorilor economici al căror exercițiu financiar este diferit de anul calendaristic.

Pentru întocmirea raportărilor contabile la 30 iunie 2022, încadrarea în criteriul de mărime al cifrei de afaceri se efectuează pe baza indicatorilor determinați din situațiile financiare anuale ale exercițiului financiar precedent, respectiv a balanței de verificare încheiate la finele exercițiului financiar precedent, utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României, valabil la data încheierii exercițiului financiar precedent. Aceleași prevederi se aplică și în cazul entităților care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic.

Practic, plafonul de 1.000.000 euro reprezintă 4.948.100 lei (calculat pe baza cursului BNR valabil la închiderea anului 2021).

Sucursale și sedii permanente

Prevederile se aplică şi subunităților deschise în România de societăți rezidente în state aparținând Spațiului Economic European, indiferent de exercițiul financiar ales, în condițiile legii. Subunitățile deschise în România de societăți rezidente în state aparținând Spațiului Economic European verifică încadrarea în criteriul privind cifra de afaceri pe baza indicatorilor determinați conform raportării contabile anuale la 31 decembrie 2021.

Din punct de vedere contabil, sediile permanente din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunități fără personalitate juridică ce aparțin acestor persoane juridice şi au obligația întocmirii raportărilor contabile semestriale.

În situația în care persoana juridică cu sediul în străinătate își desfășoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, raportările contabile se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale, acesta reflectând activitatea tuturor sediilor permanente. În acest scop, sediul permanent desemnat procedează la însumarea informațiilor corespunzătoare activității desfășurate de fiecare sediu permanent.

În cazul persoanelor juridice care au subunități fără personalitate juridică, activitatea desfășurată de acestea se însumează de persoana juridică care întocmește raportarea contabilă la 30 iunie 2022.

Nu fac obiectul raportării contabile la 30 iunie 2022 persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

Entități reglementate de BNR / ASF

Entitățile autorizate, reglementate şi supravegheate de Banca Națională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară vor depune la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor raportări contabile la 30 iunie 2022 în formatul şi în termenele prevăzute de reglementările emise de Banca Națională a României, respectiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Cine nu depune raportări contabile la 30 iunie 2022?

Nu au obligația de a depune raportări contabile următorii:

  • Operatorii economici care în exercițiul financiar precedent au avut o cifră de afaceri sub plafonul de 1.000.000 euro (4.948.100 lei)
  • Entitățile care nu au desfășurat activitate de la data înființării până la 30 iunie 2022
  • Entitățile care în tot semestrul I al anului 2022 s-au aflat în inactivitate temporară
  • Entitățile înființate în cursul anului 2022, precum și persoanele juridice care se află în curs de lichidare, potrivit legii
  • Persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

Ce cuprind Raportările contabile la 30 iunie 2022 întocmite de entitățile ce aplică OMFP 1802/2014 ?

Pentru microentități:

  • Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii (cod 10)
  • Contul prescurtat de profit și pierdere (cod 20)
  • Date informative (cod 30) – format extins.

Pentru entitățile mici, mijlocii și mari

  • Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii (cod 10)
  • Contul de profit și pierdere (cod 20) – formatul clasic
  • Date informative (cod 30) – format clasic

Ce cuprind Raportările contabile la 30 iunie 2022 întocmite de entitățile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și aplică IFRS ?

  • Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii (cod 10);
  • Situația veniturilor și cheltuielilor (cod 20);
  • Date informative (cod 30).

Entitățile care au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic

Entitățile care au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic completează formularele cu datele corespunzătoare perioadei 1 ianuarie 2022 – 30 iunie 2022 (respectiv 2021, acolo unde sunt prezentate informații comparative).

Cum se determină tipul de raportare?

Pentru determinarea tipului de raportări care trebuie completate și depuse, se stabilește dacă entitatea se încadrează în categoria microentităților sau nu, în funcție de asta fiind stabilit și tipul de formular care se completează.

Indicatorii total active, cifră de afaceri netă și număr mediu de salariați în funcție de care se determină tipul de entitate se stabilesc pe baza situațiilor financiare anuale ale exercițiului financiar precedent. Această regulă este valabilă și în cazul entităților care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic.

Depunerea raportărilor contabile

Depunerea raportărilor contabile se face la unitățile teritoriale ale MFP, în format hârtie și în format electronic sau numai în formă electronică, pe portalul http://www.e-guvernare.ro/, având atașată o semnătură electronică extinsă.

Formatul electronic al raportărilor contabile depuse pe internet sau la unitățile teritoriale ale MFP constă într-un fișier PDF la care este atașat un fișier xml.

Depunerea în format hârtie (însoțită de suportul magnetic) se face la registratura unităților teritoriale ale MFP sau la oficiile poștale, prin scrisori cu valoare declarată.

Programul de asistență pentru întocmirea raportărilor se obține de pe site-ul ANAF.

Cine semnează raportările contabile la 30 iunie 2022?

Raportările sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând și numele în clar al acestora. Rândul corespunzător calității persoanei care a întocmit raportările contabile se completează astfel:

  • directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991. În acest sens, persoana împuternicită trebuie să fie o persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare și care are atribuții privind conducerea contabilității entității.
  • persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale CECCAR.

Raportările contabile la 30 iunie 2022 se semnează și de către administratorul sau persoana care are obligația gestionării entității.

Termenul pentru depunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2022

Raportările contabile la 30 iunie 2022 se depun la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor până cel mai târziu la data de 16 august 2022.

Nedepunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2022 în condițiile prevăzute de ordin se sancționează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei, astfel:

  • Dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 și 15 zile lucrătoare se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei,
  • Dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 16 și 30 de zile lucrătoare se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei,
  • Dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 195/2022 pentru completarea art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 (MO 668/2022)

Sumar

Statele de salarii se pot păstra 5 ani.

Detalii

Începând cu data de 1 ianuarie 2023, statele de salarii pentru care angajatorul are o declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, pe beneficiari de venit, conform prevederilor legale (declarația 205) sau pentru care angajatorul are obligaţia legală de a depune declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, la ANAF (declarația 112), se păstrează timp de 5 ani.

înapoi la cuprins ⇑

Ordonanță de urgență 104/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (MO 657/2022)

Sumar

Ordonanța clarifică aspecte legate de obligațiile fiscale aferente înstrăinării, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan, înaintea împlinirii termenului de 8 ani de la cumpărare.

Detalii

Se datorează un impozit de 80% aplicat asupra diferenței pozitive dintre valoarea terenurilor agricole de la data vânzării/înstrăinării pachetului de control și cea de la data cumpărării/dobândirii terenurilor, determinată potrivit valorii orientative stabilită prin expertiza întocmită de camera notarilor publici sau a valorii minime stabilită prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici, după caz, din respectiva perioadă, în situația înstrăinării, prin vânzare, înaintea împlinirii termenului de 8 ani de la cumpărare/dobândire, a:

  • terenurilor agricole situate în extravilan;
  • pachetului de control al persoanelor juridice care au în proprietate unul sau mai multe terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din proprietăţile imobiliare ale persoanei juridice (reprezentând orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori încorporată într-un teren, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile).

În situaţia în care persoana juridică are în proprietate mai multe terenuri agricole situate în extravilan, cota de 80% se aplică asupra valorii totale calculate prin însumarea diferenţelor pozitive aferente terenurilor dobândite cu cel mult 8 ani înainte de înstrăinarea pachetului de control, fără a lua în calcul diferenţele negative.

Modul de impozitare și declarare este diferit pentru fiecare situație menționată mai sus. Astfel, în prima situație legată de terenurile agricole, înainte de autentificarea actului notarial prin care se transmite dreptul de proprietate, notarul trebuie să calculeze și să încaseze de la vânzător impozitul, iar ulterior trebuie să îl vireze până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost încasat, în conturile deschise la unităţile Trezoreriei Statului.

În cazul vânzării pachetului de control,  contribuabilul are obligaţia de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului.

În cazul în care transferul dreptului de proprietate se realizează prin hotărâre judecătorească care ţine loc de contract de vânzare, impozitul se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.

Procedura de calcul, încasare şi plată a impozitului precum şi obligaţiile declarative urmează să se aprobe prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a OUG nr. 104/2022.

În cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, la calculul rezultatului fiscal acest impozit reprezintă o cheltuială nedeductibilă.

înapoi la cuprins ⇑

Hotărârea 931/2022 privind modificarea HG 1.045/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare (MO 748/2022)

Hotărârea actualizează normele de aplicare a Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare vizând în principal alinierea normelor cu modificările aduse Legii 165/2018 în ultimii ani.

Ordinele comune 1580/1098/2220 din 2022 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a ”Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (MO 715/2022)

Ordinele comune emise de Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii si Solidarității Sociale și Ministerul Finanțelor actualizează modelul și conținutul formularului 112 “Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit şi evidența nominală a persoanelor asigurate”, precum şi anexele acesteia.

Noul formular se aplică începând cu declararea veniturilor aferente lunii iunie 2022.

Ordinul 1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităților fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară (MO 661/2022)

Ordinul aprobă Procedura de acordare a facilităților fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, procedură aplicabilă începând cu luna iunie 2022.

Ordinul 1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităților fiscale în domeniul construcțiilor (MO 661/2022)

Ordinul aprobă Procedura de acordare a facilităților fiscale în domeniul construcțiilor, procedură aplicabilă începând cu luna iunie 2022.

Ordonanța 15/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (MO 716/2022)

Cursurile valutare de închidere ale lunii iulie 2022

Cursurile valutare comunicate de BNR care sunt folosite la închiderea lunii iulie 2022 pentru evaluarea elementelor monetare de activ și de pasiv exprimate în valută (disponibilități bănești, creanțe, datorii), cât și pentru evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute sunt:

1 EUR = 4,9351 RON; 1 USD =  4,8412 RON; 1 CHF =  5,0783 RON; 1 GBP = 5,8793 RON

înapoi la cuprins ⇑