Newsletter nr. 10 – octombrie 2023

Accesează varianta tip revistă a acestui Newsletter în format pdf: Română sau în Engleză

Cuprins

1. Modificările de anvergură aduse legislației fiscale din România au fost publicate (Legea 296/2023)
   • Impozitul pe profit
   • Impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit
   • Impozitul specific pe cifra de afaceri pentru sectoarele petrol și gaze naturale
   • Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
   • Impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii
   • Taxa pe valoarea adăugată
   • Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare
   • Facturarea electronică
   • Plafonarea tranzacțiilor cu numerar și soldului din casierie
   • Alte măsuri introduse
2. Modificarea şi completarea reglementărilor contabile (Ordinul 2649/2023)
3. Eliminarea unei serii de contravenții din scopul Legii prevenirii (HG 937/2023)
4. Actualizarea valorii tichetelor culturale (Ordinul 2540/3452/2023)
5. Actualizarea valorii tichetelor de creșă (Ordinul 1925/2654/2023)
6. Documentele care pot fi solicitate de către ANAF în vederea verificării modului de îndeplinire a condițiilor pentru atribuirea numărului unic de identificare a AMEF (Ordinul 1612/2023)
7. Cursurile de închidere ale lunii octombrie 2023
8. Indicatori sociali

---

Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (MO 977/2023)

Sumar

Legea aduce modificări importante Codului fiscal și altor acte normative, fiind una dintre cele mai controversate și dezbătute legi, în spațiul public fiind apărute diverse variante oficiale și neoficiale începând cu 1 august 2023. Prevederile dezbătute au circulat în nu mai puțin de 52 de variante. În ediția precedentă a newsletterului Nowium am prezentat un sumar al ultimei versiuni adoptate de Guvern și completată în Parlament.

Detalii

Prezentăm o analiză a principalelor aspecte aduse de noile reglementări.

A.    CODUL FISCAL

A.1 – IMPOZITUL PE PROFIT

Se introduce impozitul minim pe cifra de afaceri pentru contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Aceștia vor fi obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.

Impozitul minim pe cifra de afaceri nu se aplică de către instituțiile de credit și persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, în ambele situații fiind definite impozite suplimentare.

Cifra de afaceri care se raportează la plafonul de 50.000.000 euro de mai sus, nu este cifra de afaceri din situațiile financiare, ci se calculează prin formula venituri totale (VT) din care se scad o serie de venituri definite de Lege (Vs).

Veniturile totale (VT) sunt determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, după caz.

Veniturile care se scad (Vs) din veniturile totale

Vs = venituri care se scad din veniturile totale sunt:

• veniturile neimpozabile prevăzute de Codul fiscal;
• veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
• veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
• veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale neincluse în indicatorul I de mai jos;
• veniturile din subvenții;
• veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare/reasigurare pentru pagubele produse de bunuri de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
• veniturile reprezentând accizele care s-au reflectat concomitent în conturile de cheltuieli.

Doar în situația în care VT-Vs depășește 50.000.000 euro, se continuă calculul bazei de impozitare și a impozitului minim.

Baza de impozitare pentru impozitul minim este dată de veniturile totale (VT) din care se vor deduce:

1. Veniturile care se scad (Vs) – enumerate mai sus

2. I = valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active, înregistrate în evidența contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în 2024

3. A = amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziționate/produse începând cu 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în 2024. Se exclude amortizarea contabilă a activelor incluse la indicatorul „I” de mai sus.

Cota de impozitare este de 1% aplicată la baza de impozitare descrisă mai sus.

Impozitul minim se va calcula și datora trimestrial, începând cu 2024 și se va aplica și în cazul în care rezultatul fiscal cumulat, înainte de recuperarea pierderii, este pierdere fiscală.

Legea precizează că activele luate în considerare pentru determinarea indicatorilor „I” și „A” vor fi stabilite printr-un ordin separat care va fi emis de ministrul finanțelor în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 296/2023, iar selecția categoriilor de active eligibile se va face pe baza unor criterii legate de natura activității desfășurate.

Deduceri din impozitul minim

Contribuabilii pot scădea din impozitul minim datorat sumele aferente sponsorizărilor/actelor de mecenat efectuate  potrivit legii, la nivelul valorii minime dintre următoarele:

• 0,75% din cifra de afaceri;
• 20% din impozitul pe profit.

Din impozitul minim pe cifra de afaceri nu se scad sumele reprezentând impozitul pe profit scutit, impozitul pe profit redus și alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legilor speciale, și nici reducerea impozitului pe profit conform OUG 153/2020.

Impozitul minim în cazul grupurilor fiscale

În cazul grupurilor fiscale, fiecare membru al grupului calculează impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit formulei și îl comunică persoanei juridice responsabile din grup. Persoana juridică responsabilă compară impozitul pe profit determinat la nivelul grupului cu valoarea însumată a impozitelor minime pe cifra de afaceri transmise de membrii grupului fiscal și aplică prevederile aplicabile. Dacă rezultatul fiscal al grupului este pierdere fiscală, impozitul grupului se datorează la nivelul valorii însumate a impozitelor minime pe cifra de afaceri transmise de membrii grupului.

înapoi la cuprins ⇑

A.2 – Impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit

Se introduce un impozit suplimentar aplicabil persoanelor juridice române şi sucursalelor din România ale instituțiilor de credit – persoane juridice străine. Acest impozit va fi datorat suplimentar impozitului pe profit și se va calcula prin aplicarea unei cote de 2% în perioada 2024-2025 și 1% începând cu 2026 asupra cifrei de afaceri.

Legea definește tipurile de venituri ce vor intra în calculul indicatorului cifrei de afaceri la care se va calcula impozitul. Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.

Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plătește trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, pentru trimestrele I – III, și până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, pentru trimestrul IV.

înapoi la cuprins ⇑

A.3 – Impozitul specific pe cifra de afaceri pentru sectoarele petrol și gaze naturale

Companiile care activează în sectoarele petrol și gaze naturale vor datora un impozit suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri, dacă acestea înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro.

Cifra de afaceri a anului precedent și baza impozabilă se calculează similar ca în cazul impozitului minim definit mai sus.

Acest impozit, ca și cel în cazul instituțiilor de credit, este suplimentar impozitului pe profit și reprezintă cheltuială nedeductibilă fiscal.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plătește trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata (pentru trimestrele I – III), iar pentru trimestrul IV, până la data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit.

Se face precizarea că cei din sectoarele petrol și gaze naturale ce desfășoară activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale, reglementați/licențiați de ANRE, pentru determinarea impozitului specific nu vor cuprinde în indicatorii de calcul elementele aferente activităților de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale.

De asemenea, se precizează că sunt exceptați de la aplicarea impozitului specific pe cifra de afaceri operatorii economici care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de ANRE.

înapoi la cuprins ⇑

A.4 – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Se modifică cotele de impozitare a microîntreprinderilor. Astfel, acestea vor plăti:

• impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru venituri de până la 60.000 euro pe an, inclusiv, și care nu realizează activitățile de la următorul punct;
• impozit de 3% pe cifra de afaceri pentru venituri ce depășesc 60.000 euro pe an sau dacă microîntreprinderile desfășoară activități din anumite coduri CAEN (IT, Horeca, activități juridice, asistență medicală, stomatologie etc).

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de  60.000 euro sau începe să desfășoare activitățile de la punctul 2 de mai sus, este aplicabilă cota de 3% începând cu trimestrul în care se înregistrează astfel de situații.

Restul condițiilor de aplicare a regimului microîntreprinderilor nu se modifică, plafonul maxim al veniturilor realizate rămâne la 500.000 euro.

înapoi la cuprins ⇑

A.5 – Impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii

Categorii de salariați cărora le sunt aplicabile facilități fiscale

Sunt revizuite facilităților fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, pentru sectorul construcțiilor, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară. Astfel, scutirea de impozit se va aplica la locul unde se află funcția de bază a angajaților, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.

În cazul angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară este eliminată scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), a contribuției de asigurări sociale pentru condiții deosebite și speciale de muncă, precum și plata cotei reduse de contribuție asiguratorie pentru muncă (CAM).

Similar angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară, se introduce și pentru sectorul IT reducerea contribuției de asigurări sociale (CAS – pensie) cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondurile de pensii administrate privat. Astfel, toate cele 4 categorii vor plăti CAS la nivelul de 25% din care se scade cota contribuției la fondul de pensii administrat privat (3,75% în 2023, 4,75% de la 1 ianuarie 2024). Participarea la pilonul II de pensii administrat privat se va putea face doar în baza opțiunii angajatului. Prevederile sunt aplicabile începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023.

Practic facilitățile (regimul fiscal) vor fi similare pentru toate cele 4 categorii de salariați și se va aplica până la 31 decembrie 2028.

Alte prevederi aplicabile salariaților

În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil avantajelor salariale, se introduce valoarea tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.

Veniturile din activități independente

Baza anuală de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) va fi egală cu venitul net anual realizat/brut sau norma anuală de venit, dar nu mai mult de nivelul a 60 de salarii minime brute pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației unice.

Pentru restul veniturilor se menține sistemul actual de plafoane pentru CASS de 6-12-24 salarii minime.

Venituri din surse neidentificate

Veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată vor fi supuse impozitului pe venit în cotă de 70% (față de 16% în prezent) aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Aceste prevederi se aplică de la 1 iulie 2024.

înapoi la cuprins ⇑

A.6 – Taxa pe valoarea adăugată

Este revizuită semnificația expresiei „locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare”, în sensul introducerii și a unor condiții cu privire la gradul de finisare a locuințelor și la dotările necesare.

Majorări de cote de TVA:

Se majorează cota de TVA de la 5% la cota de 9% pentru:

• livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
• livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii scăzute, inclusiv a kiturilor de instalare, precum şi a tuturor componentelor necesare achiziționate separate destinate locuințelor/clădirilor administrației publice centrale sau locale cu excepția societăților comerciale;
• livrarea și instalarea de componente pentru repararea şi/sau extinderea sistemelor ca parte componentă a livrărilor de construcții, sau ca extraopțiuni la livrarea unei construcții;
• accesul la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9321 și 9329, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite de taxă;
• accesul la evenimente sportive
• livrarea de locuințe sociale

În cazul locuințelor sociale se introduce o derogare, menținându-se cota de TVA de 5%, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, pentru locuințele care îndeplinesc criteriile de mărime/valoare, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat în 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.

Se majorează cota de TVA de la 5% la 19% pentru anumite operațiuni,  spre exemplu: pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311 și 9313, pentru transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe linii înguste/transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu/vehicule cu tracțiune animală/ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement.

Se majorează cota de TVA de la 9% la cota de 19% pentru:

• livrarea de alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum10g/100g produs, altele decât cozonacul și biscuiții
• livrarea de bere fără alcool.

Sunt revizuite reglementările privind aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere aplicabile operațiunilor efectuate către unități spitalicești de stat. Astfel, nu se mai aplică scutirea de TVA pentru următoarele operațiuni efectuate către unități spitalicești de stat:

• serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unități spitalicești din rețeaua publică de stat;
• livrarea de echipamente medicale, aparate, dispozitive, şi altele asemenea;
• adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri.

Scutirea acestor operațiuni se menține doar când acestea sunt efectuate către entităţi nonprofit înregistrate în Registrul public organizat de ANAF și sunt destinate unităților spitalicești deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din rețeaua publică de stat.

înapoi la cuprins ⇑

A.7 – Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare

Impozitul special pe bunurile de valoare mare va fi datorat de:

• persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2.500.000 lei;
• persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

Cota de impozitare

• în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
• în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

înapoi la cuprins ⇑

B.    FACTURAREA ELECTRONICĂ (RO e-FACTURA)

E-Factura va deveni obligatorie din 2024 pentru relația B2B si B2G și se va implementa în 2 stadii:

Stadiul 1 – între 1 ianuarie 2024 și 30 iunie 2024 va funcționa ca un sistem de raportare către autorități a facturilor emise în format electronic.

Acest sistem va fi obligatoriu pentru toți operatorii economici, persoane impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA, și pentru operatorii economici, persoane impozabile nestabilite în România, dar înregistrate în scopuri de TVA.

Obligația de raportare în sistemul RO e-Factura se va aplica tuturor facturilor emise pentru livrările de bunuri și prestările de servicii impozabile în România, efectuate în relația B2B, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

În această perioadă sistemul va funcționa ca și până acum în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat, adică ca un sistem de raportare. Transmiterea facturilor la beneficiari va fi încă posibilă și pe actualele canale de comunicare, fără sa fie afectat dreptul de deducere.

Nu este obligatorie transmiterea facturilor emise pentru operațiunile scutite de TVA în sensul art. 294 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Codul fiscal.

Facturile emise pentru operațiuni impozabile în România către o instituție publică conform definiției din Codul administrativ trebuie transmise prin sistemul RO e-Factura.

Stadiul 2 – începând cu 1 iulie 2024

Începând cu data de 1 iulie 2024, se aduc modificări art. 319 Cod fiscal, facturarea electronică devenind obligatorie. Aceasta nu mai are doar un caracter de raportare către autorități, ci devine singura metodă de facturare între persoane impozabile stabilite în România, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii impozabile în România, efectuate în relația B2B. În acest context, începând cu 1 iulie 2024, sunt considerate facturi numai facturile transmise prin sistemul RO e-Factura.

Termene de transmitere a facturilor în RO e-Factura:

Facturile se transmit în sistemul RO e-Factura în termen de cinci zile lucrătoare de la data emiterii sau de la data-limită prevăzută în Codul fiscal pentru emiterea facturii. Reamintim că data limită a emiterii facturii este a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al TVA.

Amenzi

Pentru nerespectarea termenelor de transmitere a facturilor în sistemul RO e-Factura se vor aplica amenzi contravenționale, astfel:

• de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru contribuabilii mari,
• de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii,
• de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru celelalte persoane juridice și pentru persoanele fizice.

În perioada 1 ianuarie 2024 – 31 martie 2024 este definită o perioadă de grație, nu se aplică sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor de transmitere a facturilor în sistemul RO e-Factura.

Începând cu 1 iulie 2024, primirea și înregistrarea facturilor de către destinatarii – persoane impozabile stabilite în România, în alt mod decât prin sistemul RO e-Factura, pentru tranzacțiile B2B, se sancționează cu o amendă egală cu cuantumul TVA înscris în respectiva factură primită.

înapoi la cuprins ⇑

C.    NOI PLAFOANE PENTRU TRANZACȚII CU NUMERAR / PLAFON DE CASĂ

Legea aduce modificări Legii nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări şi plăți în numerar, măsuri ce intră în vigoare în termen de 15 zile de la data publicării legii, adică la 11 noiembrie 2023.

Micșorarea plafoanelor pentru tranzacții cu numerar

Se micșorează plafoanele operațiunilor de încasări şi plăți efectuate în numerar de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri şi alte entități cu sau fără personalitate juridică, după cum urmează:

• încasări de la oricare dintre aceste persoane, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană (anterior 5.000 lei);
• încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcționează în baza legislației în vigoare, de la oricare dintre aceste persoane, în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei/persoană (anterior 10.000 lei);
• plăți către oricare dintre aceste persoane, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/ persoană (anterior 5.000 lei), dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi (anterior 10.000 lei);
• plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei (anterior 10.000 lei);
• plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană (anterior 5.000 lei);
• încasări/plăți de la/către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi şi primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, în limita plafonului zilnic de 5.000 lei către/persoană, până la data de 31 decembrie 2024, şi 500 lei/persoană, începând cu data de 1 ianuarie 2025 (anterior 10.000 lei). Prin excepție, plafonului zilnic nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condițiile în care sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

Operațiunile de încasări şi plăți efectuate cu persoane fizice ce au calitatea de asociați/acționari/administratori/persoane fizice/alți creditori exclusiv creditorii instituționali care desfășoară activități de intermediere financiară reprezentând împrumuturi, indiferent de natura şi destinația acestora, pot fi efectuate numai prin instrumente de plată fără numerar (anterior plafon zilnic de 10.000 lei în numerar).

Se micșorează plafoanele operațiunilor de încasări şi plăți efectuate în numerar între persoanele fizice, altele decât operațiunile de încasări şi plăți realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de BNR sau autorizate în alt stat membru al UE şi notificate către BNR, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie, până la data de 31 decembrie 2024, şi 5.000 lei/tranzacţie, începând cu data de 1 ianuarie 2025 (anterior 50.000 lei).

Sunt interzise încasările/plățile fragmentate în numerar a căror valoare este mai mare decât plafoanele precizate anterior.

Micșorarea plafoanelor de casă

Se introduce un plafon de 50.000 lei pentru sumele în numerar aflate în casieria persoanelor juridice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, liberilor profesioniști, persoanelor fizice care desfășoară activități în mod independent, asocierilor şi altor entități cu sau fără personalitate juridică, la sfârșitul fiecărei zile.

Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de 2 zile lucrătoare.

Se admite depășirea acestui plafon numai cu sumele aferente plății salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operațiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora.

Sancțiuni

Nerespectarea prevederilor privind operațiunile de încasări şi plăți în numerar și a sumei maxime deținută în casierie constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, şi se sancționează cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depăşeşte plafonul stabilit pentru fiecare tip de operaţiune, dar nu mai puţin de 500 lei.

Se introduce sancțiunea cu amendă, de la 15.000 lei la 20.000, pentru acordarea oricăror avantaje clienților pentru efectuarea de plăți în numerar.

înapoi la cuprins ⇑

D.    ALTE MĂSURI INTRODUSE DE LEGE

Modificarea și completarea altor acte normative, cum ar fi:

• Legea contabilității 82/1991:
  • Actualizarea unor sancțiuni contravenționale;
  • introducerea obligativității auditării în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit subvenții, sponsorizări, sume redirecționate din impozitul pe profit sau impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare, peste un anumit plafon.
• OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale:
  • Actualizarea unor sancțiuni contravenționale.
• Legea societăților comerciale 31/1990.
• Măsuri de disciplină economico-financiară. Descentralizarea unor servicii publice;
• Măsuri pentru combaterea activităților ilicite.

înapoi la cuprins ⇑

---

Nowium Breakfast

Ce impact au modificările aduse de Legea 296/2023 asupra companiei dumneavoastră?

Vă invităm să descoperim împreună în cadrul unei discuții deschise, alături de specialiști Nowium în consultanță fiscală și juridică cu experiență de peste 25 de ani.

Pentru a oferi câteva repere cheie echipa Nowium vă invită pe 14 noiembrie la Grand Hotel Continental Bucuresti la o discuție cu reprezentanți din mediul de business și experți pentru identificarea celor mai bune soluții aplicate pentru compania ta.

Pentru detalii și înscrieri vă rugăm să accesați: https://nowium.com/events/

înapoi la cuprins ⇑

---

Ordinul 2649/2023 privind modificarea şi completarea unor reglementări contabile (MO 903/2023)

Sumar

Ordinul aduce o serie de modificări reglementărilor contabile, aplicabile începând cu situațiile financiare aferente anului 2023, respectiv cu primele situații financiare anuale încheiate la o dată ulterioară datei de 1 ianuarie 2024, pentru entitățile care au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic.

Detalii

Prezentăm în continuare principalele noutăți aduse:

1. Modificări aduse reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP 1.802/2014

Este abrogată prevederea care stabilea că în categoria altor investiții deținute ca imobilizări se evidențiază distinct certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, precum și certificatele verzi.

Sunt aduse modificări planului de conturi general, astfel:

• Se introduc nou conturi contabile:
  • contul 1496 „Pierderi rezultate din reorganizări de societăţi, corespunzătoare activului net negativ al societăţii absorbite”;
  • contul 612 este defalcat în conturile 6121 „Cheltuieli cu redevenţele”, 6122 „Cheltuieli cu locaţiile de gestiune” și 6123 „Cheltuieli cu chiriile”;
  • contul 616 „Cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală” – ţine evidenţa cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală care nu îndeplinesc condiţiile de recunoaştere ca active, în debitul contului înregistrandu-se sumele reprezentând cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală (401, 408);
  • contul 617 „Cheltuieli de management” – ţine evidenţa cheltuielilor de management, în debitul înregistrându-se sumele reprezentând cheltuielile de management (401, 408);
  • contul 618 „Cheltuieli de consultanţă” – ţine evidenţa cheltuielilor de consultanţă, aferente perioadei curente, în debitul contului înregistrându-se sumele reprezentând cheltuielile de consultanţă (401, 408);
• este eliminat contul 266 „Certificate verzi amânate”.

2. Modificări aduse reglementărilor contabile conforme cu IFRS, aprobate prin OMFP 2.844/2016

Sunt aduse modificări planului de conturi general, similare celor introduse în OMFP 1802/2014 și descrise mai sus. Astfel, conturile 6121, 6122, 6123, 616, 617 și 618 sunt introduse și în planul contabil specific societăților care aplica IFRS.

3. Modificări aduse reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial (ONG), aprobate prin OMFP 3.103/2017

Sunt aduse modificări planului de conturi general, similare celor introduse în OMFP 1802/2014 și descrise mai sus. Astfel, conturile 6121, 6122, 6123, 616, 617 și 618 sunt introduse și în planul contabil specific persoanelor juridice fără scop patrimonial.

Sunt introduse noi prevederi în vederea clarificării tratamentului contabil aplicabil costurilor îndatorării atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricație.

Astfel, conform acestor reglementări, costurile îndatorării atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricație sunt incluse în costurile de producție ale acestora, în măsura în care sunt legate de perioada de producție.

Capitalizarea costurilor îndatorării trebuie să înceteze când se realizează cea mai mare parte a activităților necesare pentru pregătirea activului cu ciclu lung de fabricație, în vederea utilizării prestabilite sau a vânzării acestuia. Având în vedere acest aspect, prin aceste noi prevederi se stabilește că:

• un activ este în mod normal pregătit pentru utilizarea sa prestabilită atunci când construcția fizică a activului este terminată, chiar dacă unele lucrări administrative de rutină pot continua încă. Dacă mai sunt de realizat doar modificări minore (decorarea interioară a unei clădiri conform specificațiilor cumpărătorului sau utilizatorului), atunci se consideră că a fost încheiată cea mai mare parte a activităților;
• entitățile care au inclus în valoarea activelor cu ciclu lung de fabricație costuri ale îndatorării trebuie să prezinte informațiile corespunzătoare în notele explicative la situațiile financiare;
• data începerii capitalizării costurilor îndatorării, ca parte a costului unui activ cu ciclu lung de producție, este data la care entitatea îndeplinește pentru prima dată toate condițiile de mai jos:
  • suportă cheltuielile pentru activul respectiv;
  • suportă costurile îndatorării; şi
  • întreprinde activităţile necesare pentru pregătirea activului în vederea utilizării sale prestabilite.
• o entitate suportă cheltuieli pentru un activ cu ciclu lung de fabricaţie doar atunci când acele cheltuieli au generat plăţi în numerar, transferuri de alte active sau asumarea unor datorii purtătoare de dobândă;
• activităţile necesare pregătirii activului pentru utilizarea sa prestabilită nu cuprind numai construirea fizică a activului. Ele includ lucrările tehnice şi administrative anterioare începerii construcţiei fizice, cum ar fi activităţile asociate cu obţinerea avizelor anterioare începerii construcţiei fizice. Totuşi, asemenea activităţi exclud deţinerea unui activ atunci când nu are loc nicio activitate care să modifice starea activului.
• o entitate trebuie să întrerupă capitalizarea costurilor îndatorării pe parcursul perioadelor prelungite în care aceasta nu lucrează efectiv la realizarea activului cu ciclu lung de fabricaţie;
• o entitate poate suporta costuri ale îndatorării în timpul unei perioade prelungite în care ea întrerupe activităţile necesare pregătirii unui activ pentru utilizarea sa prestabilită. Capitalizarea costurilor îndatorării nu se întrerupe pe parcursul perioadei în care entitatea execută lucrări tehnice şi administrative semnificative sau atunci când o amânare temporară este o parte necesară a procesului de pregătire a unui activ pentru utilizarea sa prestabilită.

Prevederile referitoare la întreruperea capitalizării costurilor îndatorării se aplică începând cu situaţiile financiare aferente anului 2023, dacă efectul modificării politicii contabile se poate stabili până la data la care respectivele situaţii financiare anuale sunt aprobate. În caz contrar, prevederile respective se aplică costurilor îndatorării suportate de entitate în legătură cu împrumuturi contractate ulterior datei de 1 ianuarie 2024.

înapoi la cuprins ⇑

---

Hotărârea 937/2023 pentru modificarea anexei nr. 1 la HG 33/2018 privind stabilirea contravențiilor care intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017, precum și a modelului planului de remediere și pentru modificarea şi completarea unor acte normative (MO 904/2023)

Sumar

Hotărârea elimină o serie de contravenții din scopul Legii prevenirii. Astfel, aceste contravenții nu mai pot face obiectul unei sancțiuni ușoare sub formă de avertisment, fiind sancționate cu amendă.

Detalii

Menționăm mai jos cele mai importante contravenții scoase din scopul Legii prevenirii:

• nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de înregistrare fiscală, de radiere a înregistrării fiscale sau de mențiuni;
• nerespectarea de către contribuabil/plătitor a obligațiilor de întocmire a dosarului prețurilor de transfer;
• neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor şi veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume, precum şi orice informaţii în legătură cu impozitele, taxele, contribuţiile, bunurile şi veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora;
• nedepunerea în termen a „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la sosirea în România”, respectiv a „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România”, de către persoanele obligate potrivit Codului fiscal;
• nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor recapitulative privind TVA;
• emiterea bonului fiscal conținând date eronate;
• neînmânarea bonului fiscal de către operatorul aparatului de marcat electronic fiscal şi/sau neeliberarea facturii la solicitarea clientului;
• nefurnizarea la termen a informațiilor periodice solicitate de ANAF;
• depunerea de declarații recapitulative incorecte ori incomplete.

Totodată sunt majorate anumite amenzi prevăzute de Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României și este majorată limita maximă a unor amenzi prevăzute în legătură cu produsele accizabile, de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Noile reglementări intră în vigoare de la 5 noiembrie 2023.

înapoi la cuprins ⇑

---

Ordinul 2540/3452/2023 pentru stabilirea valorii sumei indexate care se acordă sub formă de tichete culturale pentru semestrul II al anului 2023 (MO 899/2023)

Ordinul actualizează valoarea sumei care se acordă lunar, respectiv ocazional, sub formă de tichete culturale la maximum 210 lei/lună, respectiv de maximum 420 de lei/eveniment. Noua valoare se aplică în perioada octombrie 2023 – martie 2024.

Anterior valoarea tichetelor culturale era de maximum 200 de lei/lună, respectiv de maximum 400 de lei/eveniment.

înapoi la cuprins ⇑

---

Ordinul 1925/2654/2023 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creșă pentru semestrul II al anului 2023 (MO 881/2023)

Ordinul actualizează valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă în perioada octombrie 2023 – martie 2024 la 620 de lei (anterior 600 de lei).

înapoi la cuprins ⇑

---

Ordinul 1612/2023 privind documentele care pot fi solicitate conform art. 61 alin. (5) din anexa la HG 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (MO 919/2023)

Sumar

Ordinul aprobă documentele care pot fi solicitate de către organul fiscal, în vederea verificării modului de îndeplinire a condițiilor pentru atribuirea numărului unic de identificare a aparatului de marcat electronic fiscal (AMEF).

Detalii

Ordinul reglementează următoarele cazuri și documente specifice:

• În cazul activității de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto, precum şi în cazul activității de transport în regim de taxi, organul fiscal poate solicita copia contractului de comodat sau de închiriere a autovehiculului. În cazul activității de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto, organul fiscal poate solicita Autorității Rutiere Române – ARR informații care se regăsesc în cuprinsul autorizației pentru transportul alternativ cu autoturism şi conducător auto, precum şi în copia conformă a autorizației pentru transportul alternativ cu autoturism şi conducător auto, în baza unui protocol interinstituțional.
• În cazul persoanelor fizice care închiriază în scop turistic camerele situate în locuințe personale, organul fiscal poate solicita o dovadă a deținerii în proprietate a spațiului sau a dreptului de a subînchiria imobilul.
• În cazul în care utilizatorul aparatului de marcat a decedat, iar moștenitorul de drept al aparatului de marcat depune cerere pentru atribuirea numărului unic de identificare, organul fiscal solicită acestuia certificatul de moștenitor care atestă includerea în masa succesorală a aparatului de marcat electronic fiscal.

înapoi la cuprins ⇑

---

Cursurile valutare de închidere ale lunii octombrie 2023

Cursurile valutare comunicate de BNR care sunt folosite la închiderea lunii octombrie 2023 pentru evaluarea elementelor monetare de activ și de pasiv exprimate în valută (disponibilități bănești, creanțe, datorii), cât și pentru evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute sunt:

1 EUR = 4,9669 RON; 1 USD =  4,6585 RON; 1 CHF = 5,1639 RON; 1 GBP = 5,6781 RON

înapoi la cuprins ⇑

---

Indicatori sociali 2023

înapoi la cuprins ⇑