Newsletter nr. 9 – septembrie 2023

Accesează varianta tip revistă a acestui Newsletter în format pdf: Română sau în Engleză.

Cuprins

1. Proiectul de lege ce aduce modificări de anvergură legislației fiscale din România (Proiect)
2. Noul salariu minim brut pe țară aplicabil de la 1 octombrie 2023 (HG 900/2023)
3. Excepția de la principiul predictibilității fiscale introdusă în Codul fiscal (OUG 74/2023)
4. Modificarea și completarea normelor de aplicare a OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor (HG 865/2023)
5. Procedura de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit, pentru care se aplică scutirea de taxă conform art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal (Ordin 2438/2023)
6. Modificarea reglementărilor privind certificatul de amânare de la plata în vamă a TVA (Ordin 2494/2023)
7. Modificarea procedurii aplicabile în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă (HG 849/2023)
8. Completarea procedurii de anulare a obligațiilor de plată accesorii (Ordin 2495/2023)
9. Modificarea procedurii de colectare a creanțelor bugetare reprezentând TVA datorată de contribuabilii care aplică regimurile speciale prevăzute de art. 314, 315 și 315² din Codul fiscal (Ordinul 1462/2023)
10. Modificări și completări aduse normelor privind utilizarea și completarea ordinelor de plată către Trezoreria Statului (Ordinul 2538/2023)
11. Proiect de lege: Bonificații la plata la termen a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și a impozitului pe profit (Proiect)
12. Proiect de lege: Scurtarea termenelor de răspuns la petițiile primite de autorități (Proiect)
13. Cursurile de închidere ale lunii septembrie 2023
14. Indicatori sociali

PROIECT DE LEGE privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung

Sumar

Acesta este probabil unul dintre cele mai mediatizate proiecte de lege din spațiul public, circulând diverse variante neoficiale încă de la începutul lunii august. Proiectul de lege are în vedere modificări de anvergură ale legislației fiscale și se intenționează aprobarea sa printr-o procedură specială de asumare a răspunderii Guvernului.

Până la momentul finalizării ediției Newsletterului Nowium această lege nu a fost publicată în Monitorul Oficial.

Facem o trecere în revistă sumară a principalelor modificări din ultima versiune prezentată în Parlament și vom reveni în edițiile viitoare cu informații după publicarea în Monitorul Oficial.

Joi, 12 octombrie, vom prezenta și dezbate aceste noutăți în cadrul unei noi ediții Tax Group. Nu uitați să vă înscrieți! Detalii pe www.taxgroup.ro

Detalii

Principalele noutăți introduse prin acest proiect de Lege sunt:

IMPOZITUL PE PROFIT

Se introduce impozitului minim pentru contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

Impozitul minim va fi de 1% calculat la totalul veniturilor contribuabilului din care se vor deduce:

1. veniturile neimpozabile, veniturile aferente costurilor stocurilor de produse, veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie, veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (altele decât cele de la punctul 2), veniturile din subvenţii, veniturile din despăgubiri, veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli;

2. valoarea imobilizărilor în curs de execuție ocazionate de achiziția/producția de active, înregistrate în evidența contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024;

3. amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziționate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse la punctul 2.

Impozitul minim se va calcula și datora trimestrial și se va datora începând cu 2024.

Instituțiile de credit vor datora un impozit suplimentar față de impozitul pe profit, un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 2% asupra cifrei de afaceri, în următorii doi ani, urmând ca aceasta să scadă la 1% din 2026.

Companiile care activează în sectoarele petrol și gaze naturale vor datora un impozit suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri, dacă acestea înregistrează venituri de peste 50 de milioane de euro.

IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Microîntreprinderile vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă sau dacă microîntreprinderile desfășoară activități din anumite coduri CAEN (IT, Horeca, etc).

IMPOZITUL PE VENIT și CONTRIBUȚIILE SOCIALE OBLIGATORII

Sunt revizuite facilităților fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, pentru sectorul construcțiilor, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară. Astfel, scutirea de impozit se va aplica pentru venituri brute de până la 10.000 lei. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.

Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS.

Este reglementat un regim fiscal aplicabil avantajelor reprezentând echivalentul în lei al tichetelor de masă acordate de angajatori în beneficiul angajaților.

Este revizuit regimul fiscal aplicabil tichetelor cadou, a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanţă.

Sunt aduse modificări contribuției de sănătate datorată de către persoanele fizice care obțin venituri non-salariale.

Pentru veniturile din activități independente se majorează plafonul bazei de calcul a CASS până la nivelul a 60 de salarii minime. Pentru restul veniturilor se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime.

Se instituie Sistemul național RO e-Sigiliu în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României;

Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.

TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Este revizuită semnificația expresiei „locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare”, în sensul introducerii și a unor condiții cu privire la gradul de finisare a locuințelor și la dotările necesare. Se majorează cota de TVA de la 5% la cota de 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În cazul locuințelor sociale se introduce o derogare, menținându-se cota de TVA de 5%, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, pentru locuințele care îndeplinesc criteriile de mărime/valoare, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat în 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.

Se majorează cota de TVA de la 5% la 19% pentru anumite operațiuni,  spre exemplu: pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311 și 9313, pentru transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe linii înguste/transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu/vehicule cu tracțiune animală/ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement.

Se majorează cota de TVA de la 9% la cota de 19% pentru livrarea de alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs, altele decât cozonacul și biscuiții.

Sunt revizuite reglementărilor privind aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere aplicabile operațiunilor efectuate către unități spitalicești de stat.

IMPOZITUL SPECIAL PE BUNURILE IMOBILE ȘI MOBILE DE VALOARE MARE

Impozitul special pe bunurile de valoare mare va fi datorat de:

• persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2.500.000 lei;
• persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

Cota de impozitare

• în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
• în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

Facturarea electronică

E-Factura va deveni obligatorie din 2024 pentru relația B2B si B2G și se va implementa în 2 stadii:

• între 1 ianuarie 2024 și 30 iunie 2024 va funcționa ca un sistem de raportare, adică toți emitenții vor fi obligați să transmită facturile prin SPV în platforma RO e-Factura, indiferent daca beneficiarul este sau nu în sistemul RO e-Factura. Practic în această perioadă sistemul va funcționa ca și până acum cu bunurile cu risc fiscal ridicat, adică ca un sistem de raportare. Transmiterea facturilor la beneficiari va fi încă posibilă și pe actualele canale de comunicare, fără sa fie afectat dreptul de deducere.
• între 1 ianuarie 2024 și 31 martie 2024 va funcționa o perioadă de grație din punct de vedere al amenzilor, dar după 1 aprilie 2024 se vor aplica amenzi pentru netransmiterea facturilor în RO e-Factura.
• începând cu 1 iulie 2024 se modifică art. 319 din Codul fiscal, astfel încât singurele documente ce se vor considera facturi vor fi cele electronice, prin sistemul RO e-Factura. Practic după 1 iulie 2024 nu se vor mai putea accepta facturi pe altă cale decât RO e-Factura.

Alte măsuri introduse de lege

Modificarea și completarea altor acte normative, cum ar fi:

• Legea contabilității 82/1991:
  • Actualizarea unor sancțiuni contravenționale;
  • introducerea obligativității auditării în cazul persoanelor juridice fără scop patrimonial care, în exercițiul financiar de raportare, au primit subvenții, sponsorizări, sume redirecționate din impozitul pe profit sau impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum și alte forme similare de finanțare, peste un anumit plafon.
• OUG 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale:
  • Actualizarea unor sancțiuni contravenționale.
• Legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar:
  • reducerea plafoanelor de încasări şi plăţi în numerar;
  • introducerea unor sancțiuni;
  • instituirea unui plafon de casă la nivelul unei casierii.
• Legea societăților comerciale 31/1990.
• Măsuri de disciplină economico-financiară. Descentralizarea unor servicii publice;
• Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Măsurile fiscale ce modifică Codul fiscal sunt prevăzute pentru intrarea în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024 sau, după caz, veniturile aferente lunii ianuarie 2024/anului 2024. Prin excepție, unele măsuri sunt prevăzute pentru intrarea în vigoare începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării în Monitorul Oficial.

Vă ținem la curent cu evoluția procesului legislativ și aprobarea acestui proiect. Subliniem că prevederile vor fi aplicabile numai după adoptarea lor și publicarea în Monitorul Oficial.

înapoi la cuprins ⇑

Hotărârea 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (MO 877/2023)

Sumar

Începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se mărește la 3.300 lei lunar.

Detalii

Începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include indemnizații, sporuri şi alte adaosuri, se mărește la 3.300 lei lunar (anterior 3.000 lei lunar), pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră.

Aceste noi prevederi nu se aplică în sectorul agricol şi industria alimentară unde se păstrează nivelul minim de 3.000 lei.

Aspecte practice

Majorarea salariilor trebuie făcută în baza unui act adițional la contractul individual de muncă, iar modificarea salariului trebuie înregistrată în Revisal în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării.

Până la finalul anului 2023 este în continuare aplicabilă deducerea fiscală suplimentară pentru cei plătiți cu salariul minim.

Vă reamintim care sunt condițiile de aplicare a acestei facilități:

În perioada ianuarie – decembrie 2023, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;

b) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor în baza aceluiași contract individual de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei, inclusiv;

Prevederile de mai sus se aplică în același condiții și în următoarele cazuri:

a) salariaților care desfășoară activitate în sectorul agricol și industria alimentară și nu beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct.7, art. 138^2 și la art. 154 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal;

b) veniturilor din salarii și asimilate salariilor astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1) – (3) din Codul fiscal obținute în baza unui raport de serviciu.

Suma de 200 de lei se diminuează în funcție de diverse situații cum ar fi modificarea salariului de bază în cursul lunii, data de angajare a unor noi salariați în cursul lunii, fracția din lună pentru care se determină salariul, data de la care încetează contractul de muncă

Pentru veniturile aferente anului 2023, nivelul salariului minim la care se vor raporta calculul CAS și CASS pentru contractele de muncă cu timp parțial va fi diminuat cu 200 lei lunar.

înapoi la cuprins ⇑

Ordonanță de urgență 74/2023 pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 850/2023)

Sumar

Ordonanța introduce o excepție de la principiile asumate prin Codul fiscal permițând autorităților să introducă noi impozite și taxe sau să le mărească pe cele existente, fără a mai respecta termenele minime menționate de Codul fiscal.

Detalii

Ordonanța introduce o excepție de la principiile general enunțate de Codul fiscal cu privire la faptul că orice modificare sau completare a acestuia trebuie să intre în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, iar introducerea de noi impozite, taxe sau contribuții, majorarea celor existente, eliminarea sau reducerea facilităților existente se aplică începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul acelui an.

Prin excepție, se stabilește că modificările Codului fiscal care decurg din angajamentele internaționale ale României, precum şi modificările şi/sau completările prin care se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, exclusiv în situaţii extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit tratatelor Uniunii Europene şi regulamentelor subsidiare agreate la nivel european, fac excepție de la prevederile Codului fiscal.

înapoi la cuprins ⇑

Hotărârea 865/2023 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobate prin HG 52/2011 (MO 844/2023)

Hotărârea modifică și completează Normele metodologice de aplicare a OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Completarea normelor metodologice a fost necesară ca urmare a modificărilor aduse de OG 164/2022 prevederilor OUG 111/2010. Mai mult decât atât, normele metodologice ar fi trebuit actualizate în 60 de zile de la publicarea OUG 164/2022, adică până în luna februarie 2023, dar ele au fost adoptate abia în luna septembrie 2023.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 2438/2023 pentru aprobarea Procedurii de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit, pentru care se aplică scutirea de taxă conform art. 294 alin. (5) lit. a) şi b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 788/2023)

Sumar

Ordinul aprobă Procedura de restituire a TVA aferente achiziţiilor de bunuri sau servicii efectuate de entităţile nonprofit, pentru care se aplică scutirea de taxă conform art. 294 alin. (5) lit. a) şi b) din Codul fiscal.

Detalii

Procedura de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit se referă la:
a) serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti prestate către entităţi nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF, dacă acestea sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din reţeaua publică de stat;
b) livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor, precum şi adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri, efectuate către entităţi nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF, dacă acestea sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din reţeaua publică de stat.

Restituirea TVA se efectuează de către organul fiscal competent în a cărui evidenţă fiscală este înregistrată entitatea nonprofit care are dreptul să solicite restituirea. Solicitarea restituirii se face pe baza unei cereri depuse de entitatea nonprofit la ANAF, cerere însoțită de o serie de documente menționate în procedură.

Cererea se poate depune în termen de 90 de zile de la încheierea lunii calendaristice pentru care se solicită restituirea. Procedura menționează și o excepție, mai exact în situația în care entităţile nonprofit nu au depus în termen cererea de restituire a TVA şi/sau documentaţia aferentă, la solicitarea acestora, directorul general al Direcţiei generale regionale a finanţelor publice poate aproba efectuarea restituirii TVA, dacă cererea este depusă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul la restituirea taxei.

Entităţile nonprofit trebuie să justifice respectarea destinaţiei sumelor reprezentând TVA restituite de la bugetul de stat, inclusiv a sumelor care au fost compensate cu obligaţii fiscale ale entităţii, cu documente care să ateste achiziţia ulterioară a bunurilor/serviciilor.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 2494/2023 pentru modificarea OMF 3.225/2020 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plata în vamă a TVA şi de eliberare a garanţiei pentru importurile de bunuri (MO 829/2023)

Ordinul stabilește că certificatul de amânare de la plata în vamă a TVA se eliberează pe o perioadă de 6 luni (și nu pe perioada indicată de solicitant, așa cum era anterior).

Ordinul actualizează formularistica necesară.

Certificatele de amânare de la plata în vamă a TVA emise până la data de 14 septembrie 2023 (data intrării în vigoare a prevederilor prezentului ordin), îşi păstrează valabilitatea până la data de 31 decembrie 2023 sau până la expirarea perioadei de valabilitate înscrise în certificat, dacă aceasta intervine înainte de data de 31 decembrie 2023.

înapoi la cuprins ⇑

Hotărârea 849/2023 pentru modificarea HG 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă (MO 847/2023)

Sumar

Hotărârea modifică HG 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă.

Detalii

Hotărârea stabilește că determinarea definitivă a valorii în vamă se amână în următoarele situaţii:

• când este necesară ajustarea preţului efectiv plătit sau de plătit, iar la momentul declarării mărfurilor pentru punerea în liberă circulaţie (nu la momentul punerii în liberă circulaţie cum era menționat anterior) nu pot fi prezentate documente concludente care să permită determinarea cu exactitate a sumei de ajustat;
• când preţul plătit sau de plătit nu include ori este susceptibil a nu include toate plăţile efectuate ori de efectuat ca o condiţie a vânzării mărfurilor puse în liberă circulaţie de către cumpărător vânzătorului ori de către cumpărător către o terţă parte, pentru a satisface o obligaţie a vânzătorului;
• în orice alte situaţii în care pentru determinarea valorii în vamă pe baza valorii de tranzacţie este necesară prezentarea unor înscrisuri justificative, referitoare la exactitatea şi realitatea valorii declarate care nu sunt disponibile la momentul declarării mărfurilor pentru punerea în liberă circulaţie.

În cazul în care s-a procedat la amânarea definitivă a valorii în vamă, acordarea liberului de vamă este condiţionată de constituirea unei garanţii suficiente, care să asigure încasarea taxelor la import şi a altor taxe şi impozite datorate bugetului de stat, potrivit legii, în cadrul operaţiunilor vamale, corespunzătoare mărfurilor respective.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 2495/2023 pentru modificarea şi completarea Procedurii de anulare a obligațiilor de plată accesorii, aprobată prin OMFP 2.100/2020 (MO 839/2023)

Ordinul completează Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii în cazul titlurilor executorii transmise organului fiscal central în vederea recuperării de către autorităţi/instituţii publice, pentru care calculul accesoriilor aferente obligaţiilor de plată principale pentru perioadele fiscale de până la data de 31 martie 2020 s-a efectuat de către instanţele judecătoreşti prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive. Astfel, ordinul menționează că în cazul acestora facilităţile fiscale referitoare la anularea obligaţiilor de plată accesorii se acordă de organul fiscal central.

Obligaţiile fiscale accesorii ce urmează a fi anulate sunt cele calculate de către organul fiscal central ori autorităţile/instituţiile, precum şi de instanţele judecătoreşti prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive, după caz.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 1462/2023 privind modificarea și completarea anexei nr. 1 la Ordinul președintelui ANAF 10/2022 pentru aprobarea unor proceduri de colectare a creanțelor bugetare reprezentând TVA datorată de contribuabilii care aplică regimurile speciale prevăzute de art. 314, 315 și 315² din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 859/2023)

Sumar

Ordinul modifică și completează OpANAF 10/2022 ce a instituit proceduri de colectare a creanțelor bugetare reprezentând TVA datorată de contribuabilii care aplică regimurile speciale prevăzute de art. 314, 315 și 315² din Codul fiscal.

Detalii

Regimuri speciale la care face referire Ordinul 10/2022 și completat de Ordinul 1462/2023 sunt:

a) regimul special pentru servicii prestate de persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană;

b) regimul special pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță, pentru livrările de bunuri interne efectuate de interfețele electronice care facilitează aceste livrări și pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite în Uniunea Europeană, dar nu în statul membru de consum;

c) regimul special pentru vânzarea la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe.

Ordinul 10/2022 a instituit următoarele proceduri:

• Procedura de evidențiere şi plată a sumelor reprezentând TVA datorată de contribuabilii care utilizează regimurile speciale (Anexa 1 la Ordin);
• Procedura de restituire a sumelor reprezentând TVA plătită în plus de contribuabilii care utilizează regimurile speciale (Anexa 2 la Ordin).

Noul Ordin 1462/2023 aduce completări având în vedere atât situația în care România este stat membru de înregistrare, cât și situația în care România este stat membru de consum.

Pentru situația în care România este stat membru de înregistrare, sunt introduse precizări distincte pentru cazul în care contribuabilii care utilizează regimurile speciale nu au domiciliul fiscal pe teritoriul României, cât și pentru cazul când contribuabilii care utilizează regimurile speciale au domiciliul fiscal pe teritoriul României.

Astfel, pentru cazul în care contribuabilii care utilizează regimurile speciale nu au domiciliul fiscal pe teritoriul României, organul fiscal competent procedează la formularea unei cereri de asistență reciprocă la recuperarea creanțelor fiscale în conformitate cu Codul de procedură fiscală.

În situația în care contribuabilii care utilizează regimurile speciale au domiciliul pe teritoriul României, au fost introduse precizări referitoare la transferul în străinătate al sumelor recuperate în cadrul activității de asistență la recuperare, reprezentând TVA datorată de contribuabilii care utilizează regimurile speciale, în străinătate, în sensul că sunt aplicabile prevederile OPANAF nr. 2288/2019 privind procedura de transfer al sumelor recuperate în cadrul asistenței reciproce la recuperare și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 2538/2023 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind utilizarea şi completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) şi a ordinului de plată multiplu electronic (OPME), aprobate prin OMFP 246/2005 (MO 830/2023)

Sumar

Ordinul aduce modificări și completări normelor privind utilizarea și completarea ordinelor de plată către Trezoreria Statului.

Detalii

Prezentăm un sumar al reglementărilor actualizate privind completarea ordinelor de plată către Trezoreria Statului:

• Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) nu se mai completează de către plătitori distinct pentru fiecare tip de obligație bugetară;
• Rubrica “Beneficiar” din formularul OPT se completează astfel:
  • pentru obligațiile fiscale/bugetare care se achită către bugetele componente ale bugetului general consolidat în conturile de venituri bugetare, în conturile unice sau în conturile de disponibil în care ANAF încasează/recuperează obligaţii fiscale/bugetare, se înscrie: «bugetul general consolidat»;
  • pentru obligaţiile de plată către instituţii publice, respectiv pentru plăţi solicitate de instituţii publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se înscrie denumirea instituţiei publice beneficiare;
  • pentru accizele care se plătesc de către cumpărător în numele furnizorului, înainte de livrarea efectivă a produselor accizabile, se înscrie denumirea furnizorului înregistrat ca plătitor de accize.
• Rubrica “Cod de identificare fiscală” din formularul OPT se completează cu codul de identificare fiscală al beneficiarului, astfel:
  • codul de identificare fiscală al contribuabilului, pentru obligaţiile fiscale/bugetare care se achită către bugetele componente ale bugetului general consolidat în conturile de venituri bugetare, în conturile unice sau în conturile de disponibil în care ANAF încasează/recuperează obligaţii fiscale/bugetare sau pentru alte obligaţii fiscale/bugetare pentru care prin acte normative în vigoare se prevede astfel;
  • în cazul impozitului pe venitul din salarii datorat de sediile secundare se înscrie codul de identificare fiscală al sediului secundar;
    • prin excepție, codul de identificare fiscală al organului fiscal din subordinea ANAF, pentru care titularul contului este acesta.
  • codul de identificare fiscală al furnizorului înregistrat ca plătitor de accize, pentru accizele plătite de cumpărător în numele furnizorului;
  • codul de identificare fiscală al beneficiarului sumei, persoană juridică, în situaţia în care beneficiarul sumei este înregistrat fiscal în România, pentru plăţi dispuse din conturi deschise la Trezoreria Statului pentru alte destinaţii;
  • codul numeric personal, în situaţia plăţilor către conturi deschise la Trezoreria Statului pentru alte destinaţii;
  • codul numeric personal sau codul de identificare fiscală al centralei instituţiei de credit din România la care beneficiarul sumei îşi are deschis contul potrivit deciziei plătitorului, în cazul în care plata se efectuează din conturi deschise la unităţile Trezoreriei Statului către persoane fizice în conturi bancare, pentru plăţi dispuse din conturi deschise la Trezoreria Statului pentru alte destinaţii.
• Rubrica „Cod IBAN beneficiar” din formularul OPT se completează cu codul IBAN aferent contului de venituri/cheltuieli bugetare sau contului de disponibil, după caz, în care se achită suma, deschis la unităţile Trezoreriei Statului sau codul IBAN al contului beneficiarului sumei, deschis la instituţia de credit;
• Rubrica „Reprezentând” din formularul OPT se completează astfel:
  • pentru sumele reprezentând venituri bugetare se înscrie denumirea obligaţiei bugetare achitate, iar în cazul obligaţiile fiscale/bugetare care se achită către bugetele componente ale bugetului general consolidat în conturile de venituri bugetare, în conturile unice sau în conturile de disponibil în care ANAF încasează/recuperează obligaţii fiscale/bugetare se înscrie «bugetul general consolidat», precum şi orice alte informaţii pe care plătitorul le consideră relevante;
  • în cazul celorlalte categorii de sume care se achită se înscrie natura economică a plăţii efectuate, iar în cazul plăţilor către beneficiari care nu sunt înregistraţi fiscal în România se pot înscrie şi alte informaţii relevante (de exemplu, codul de identificare fiscală al acestora din ţara în care sunt înregistraţi fiscal).

În cazul obligaţiilor de plată către instituţiile publice, respectiv pentru plăţi solicitate de către instituţii publice în conformitate cu prevederile legale în vigoare, instituţiile publice au obligaţia de a informa contribuabilii referitor la codul IBAN aferent contului în care aceştia vor efectua plata sumelor datorate, precum şi la codul de identificare fiscală.

înapoi la cuprins ⇑

PROIECT DE LEGE: Bonificații la plata la termen a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și a impozitului pe profit

Un nou proiect de lege a fost înregistrat la Senat, proiect prin care se propune acordarea unei bonificații de 3% pentru companiile care achită trimestrial, la termen, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și impozitul pe profit. Bonificația ar urma să se acorde din 2024 și ea va putea fi folosită exclusiv pentru realizarea de investiții.

Bonificația s-ar acorda numai în următoarele condiții:

• în anul precedent, contribuabilii au achitat impozitul datorat trimestrial/plata anticipată până la termenele scadente;
• la începutul anului, contribuabilii nu înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat;
• contribuabilii utilizează bonificația de 3% exclusiv pentru realizarea de investiţii, prevăzute în Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, în: Grupa 1 – Construcţii; Grupa 2 – Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii sau pentru susţinerea învăţământului profesional-dual.

Bonificația de 3% va putea fi folosită numai în anul în care se acordă.

Scopul proiectului este stimularea plății la termen, asigurarea de venituri constante la bugetul de stat și conformarea voluntară a companiilor.

Vă ținem la curent cu evoluția procesului legislativ și aprobarea acestui proiect. Subliniem că prevederile vor fi aplicabile numai după adoptarea lor și publicarea în Monitorul Oficial.

înapoi la cuprins ⇑

PROIECT DE LEGE: Scurtarea termenelor de răspuns la petițiile primite de autorități

Un nou proiect de lege a fost înregistrat la Senat, proiect prin care se prevede reducerea termenelor de răspuns ale autorităților publice la cererile cetățenilor de la 30 la 10 zile, cu posibilitatea de prelungire a termenului cu încă 10 zile. Pentru cererile din domeniul energiei și gazelor naturale, amânarea ar putea fi de 15 zile, cu obligația notificării petiționarului.

Vă ținem la curent cu evoluția procesului legislativ și aprobarea acestui proiect. Subliniem că prevederile vor fi aplicabile numai după adoptarea lor și publicarea în Monitorul Oficial.

înapoi la cuprins ⇑

Cursurile valutare de închidere ale lunii septembrie 2023

Cursurile valutare comunicate de BNR care sunt folosite la închiderea lunii septembrie 2023 pentru evaluarea elementelor monetare de activ și de pasiv exprimate în valută (disponibilități bănești, creanțe, datorii), cât și pentru evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute sunt:

1 EUR = 4,9746 RON; 1 USD =  4,6864 RON; 1 CHF = 5,1446 RON; 1 GBP = 5,7433 RON

înapoi la cuprins ⇑

Indicatori sociali 2023

înapoi la cuprins ⇑