Participarea angajaților la profit: o nouă facilitate fiscală cu potențial major pentru companiile private
Parlamentul României a adoptat recent un proiect de lege de modificare a Codului fiscal care introduce un mecanism nou de remunerare a angajaților prin participarea acestora la profitul realizat de companie. Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaților și se află în prezent la promulgare, având potențialul de a deveni una dintre cele mai atractive facilități fiscale disponibile mediului privat în ultimii ani.
Potrivit proiectului, contribuabilii plătitori de impozit pe profit vor putea acorda angajaților venituri din participarea la profit, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. În același timp, sumele acordate vor reprezenta cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal, ceea ce înseamnă că beneficiul fiscal nu este limitat doar la nivelul angajatului, ci produce efecte și pentru societatea care acordă aceste venituri.
Noutatea cea mai importantă este însă regimul fiscal aplicabil acestor sume.
Spre deosebire de bonusurile salariale clasice, care sunt supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii, veniturile din participarea la profit sunt încadrate de proiect în categoria veniturilor din alte surse. Ca urmare, acestea vor fi supuse exclusiv impozitului pe venit de 10%, fără obligația plății contribuției de asigurări sociale (CAS) și fără obligația plății contribuției asiguratorii pentru muncă (CAM).
Din perspectiva angajatului, diferența poate fi semnificativă. În timp ce un bonus salarial suportă în prezent o sarcină fiscală cumulată de aproximativ 45%, noul mecanism ar permite acordarea unor sume suplimentare cu o fiscalitate substanțial redusă, limitată în principiu la impozitul pe venit de 10%.
Pentru a beneficia de facilitate, proiectul impune însă o serie de condiții. Societatea trebuie să fi realizat profit brut în exercițiul financiar pentru care acordă participarea la profit și să nu înregistreze obligații fiscale restante la bugetul general consolidat. În același timp, angajatul beneficiar trebuie să aibă o vechime neîntreruptă de minimum 24 de luni la același angajator și nu trebuie să fi avut calitatea de acționar, asociat sau administrator în ultimii 5 ani anteriori exercițiului financiar pentru care se acordă beneficiul.
Legiuitorul a urmărit astfel să limiteze utilizarea mecanismului exclusiv pentru salariați și să evite transformarea acestuia într-o modalitate de remunerare a persoanelor care controlează societatea.
Totodată, valoarea totală a sumelor acordate tuturor angajaților nu poate depăși 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. La nivel individual, suma acordată unui angajat nu poate depăși totalul veniturilor salariale nete încasate de acesta de la același angajator în ultimele 12 luni anterioare efectuării plății. Orice sumă care depășește limitele prevăzute de lege va fi reîncadrată fiscal și tratată ca venit salarial, cu aplicarea regimului fiscal obișnuit.
De asemenea, proiectul conține mecanisme explicite menite să prevină substituirea salariului cu participarea la profit. Astfel, acordarea acestui beneficiu este condiționată de menținerea salariului de bază brut al angajatului pe întreaga perioadă în care este realizat profitul care stă la baza acordării participării, iar acordarea sumelor respective nu poate constitui un motiv pentru diminuarea ulterioară a salariului.
Un alt aspect relevant este flexibilitatea mecanismului. Proiectul permite acordarea participării la profit inclusiv în cursul exercițiului financiar, pe baza unor situații financiare interimare din care rezultă existența profitului brut, urmând ca regularizarea să fie efectuată după aprobarea situațiilor financiare anuale.
O facilitate chiar mai avantajoasă decât dividendele?
Un aspect care merită o atenție deosebită este tratamentul aplicabil din perspectiva contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS).
În forma adoptată de Parlament, proiectul nu se limitează la excluderea acestor venituri de la plata CAS, ci modifică și prevederile referitoare la CASS. Mai exact, veniturile din participarea la profit sunt excluse în mod expres din categoria veniturilor care intră în sfera contribuției de sănătate.
Această formulare pare să indice intenția legiuitorului de a exclude complet aceste venituri de la plata CASS, inclusiv din mecanismul anual de plafonare aplicabil altor venituri extrasalariale. Dacă această interpretare va fi confirmată, participarea la profit ar putea beneficia de un tratament fiscal chiar mai favorabil decât dividendele, care, în prezent, pot genera obligații de plată a CASS atunci când sunt depășite anumite plafoane anuale de venit.
Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că proiectul nu este încă promulgat și nici nu există norme metodologice care să detalieze modul concret de aplicare a noilor prevederi. Prin urmare, rămâne de văzut dacă această exceptare expresă de la CASS va fi menținută în forma finală a legii și dacă autoritățile fiscale vor confirma faptul că aceste venituri nu vor intra nici în mecanismul anual de plafonare aplicabil persoanelor fizice.
Cine nu poate utiliza facilitatea?
Facilitatea nu va putea fi utilizată de companiile cu capital majoritar de stat, regiile autonome, agențiile și autoritățile statului, proiectul rezervând acest mecanism exclusiv entităților din mediul privat.
Concluzii
Dacă proiectul va fi promulgat în forma actuală, companiile private vor avea la dispoziție un nou instrument de motivare și fidelizare a angajaților, care combină participarea directă la performanța financiară a afacerii cu un regim fiscal semnificativ mai avantajos decât cel aplicabil remunerației salariale tradiționale.
Pentru angajatori, facilitatea poate reprezenta o modalitate eficientă de recompensare a personalului-cheie și de aliniere a intereselor acestuia cu rezultatele companiei. Pentru angajați, mecanismul poate oferi acces la venituri suplimentare cu o fiscalitate redusă, iar, cel puțin potrivit formei actuale a proiectului, posibil chiar fără obligații privind contribuțiile sociale obligatorii.
Rămâne de urmărit forma finală a legii și eventualele clarificări care vor fi aduse prin normele metodologice, însă încă de pe acum este evident că ne aflăm în fața unei inițiative legislative care poate schimba semnificativ modul în care companiile private își structurează politicile de remunerare și stimulare a performanței.
Material scris de Radu Derscariu, Payroll Director – Nowium Tax&Finance
Accesați alte materiale informative Nowium în secțiunea Noutăți.
Ai o urgență fiscală sau vrei să afli cum te putem sprijini?
Spune-ne în mesaj și revenim în scurt timp cu un răspuns.