Newsletter nr. 11 – noiembrie 2023

logo news 11 23 RO

Accesează varianta tip revistă a acestui Newsletter în format pdf: Română sau în Engleză

Cuprins

  1. Proiect de lege de modificare a Codului fiscal (Proiect)
  2. Noile niveluri ale salariilor minime în domeniul construcțiilor și agro-alimentar (OUG 93/2023)
  3. Actualizarea măsurilor privind limitarea plafoanelor de numerar (OUG 98/2023)
  4. Prezentarea înscrisurilor într-o limbă străină în activitatea de verificare a situației fiscale personale (Ordinul 1882/2023)
  5. Pragurile Intrastat în 2024 (Ordinul 1539/2023)
  6. Alte noutăți fiscale
  7. Cursurile valutare de închidere ale lunii noiembrie 2023
  8. Indicatori sociali

PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Sumar

Guvernul a adoptat un proiect de lege pentru modificarea și completarea Codului fiscal, proiect ce urmează să transpună în legislația națională unele prevederi ale Directivei europene de TVA și care ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2024.

Este un proiect mult așteptat de mediul de afaceri, mai ales pentru măsurile ce vor extinde posibilitățile de acordare a reducerilor de preț nu doar clienților direcți. Această măsură vine din implementare hotărârii CJUE C-717/19 – Boehringer Ingelheim.

Proiectul a fost adoptat de Guvern în ședința din 23 noiembrie și va fi supus aprobării Parlamentului și promulgării prezidențiale înainte de a fi publicat în Monitorul Oficial și de a produce efecte.

Detalii

Redăm mai jos măsurile avute în vedere de acest proiect în zona de TVA.

Schimbări preconizate în zona de TVA

1. Pentru compatibilizare cu prevederile art. 90 alin. (1) din Directiva TVA, astfel cum au fost interpretate de CJUE în cauza C – 717/19, este necesară modificarea art. 287 lit. c) din Codul fiscal, în sensul eliminării trimiterii la prevederile art. 286 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, care condiționează ajustarea bazei de impozitare a TVA pentru reduceri de preț acordate ulterior livrării de bunuri/prestării de servicii de faptul ca acestea să fie acordate ”direct clienților”. Astfel, va fi posibilă ajustarea TVA colectate inițial de persoanele impozabile pentru toate reducerile de preț acordate ulterior, indiferent că acestea sunt acordate direct clienților sau prin alte mecanisme de reducere a prețului. De asemenea, este necesară și introducerea unei prevederi în cadrul art. 330 în vederea stabilirii unui document centralizator pe baza căruia persoanele impozabile să efectueze ajustarea bazei de impozitare a TVA pentru reducerile care nu sunt acordate direct clienților.

2. Ținând cont de recomandările Comisiei Europene din Ghidul TVA privind Ghișeul unic european, se propune clarificarea termenului limită de depunere a declarațiilor speciale aferente regimurilor speciale prevăzute la art. 314, 315 și 3152 din Codul fiscal, cu referire expresă la ultima zi calendaristică a lunii, chiar dacă aceasta este o zi nelucrătoare.

Vor fi astfel evitate situațiile în care, deși declarația aferentă regimurilor  speciale prevăzute la art. 314, 315 și 3152 din Codul fiscal, era depusă în termen potrivit legislației din România, exista posibilitatea ca potrivit legislației din statele membre de consum să se considere că termenul respectiv a fost depășit, iar persoanei impozabile care aplică regimul special în România să îi fie aplicate dobânzi și penalități pentru depășirea termenelor de depunere, respectiv de plată, de către statele membru de consum.

3. Se propune abrogarea prevederilor art. 316 alin. (61) și (62) din Codul fiscal referitoare la posibilitatea desemnării unui reprezentant fiscal autorizat în cazul operațiunilor prevăzute la art. 293 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, având în vedere că obligațiile ce revin persoanelor impozabile nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în România, inclusiv pentru aceste operațiuni, pot fi îndeplinite prin reprezentantul fiscal prevăzut la art. 316 alin. (7) din Codul fiscal.

4. În vederea transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2020/284 a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată, se propun următoarele:

  • definirea noțiunilor de „serviciu de plată”, „plată”, „plătitor”, „beneficiar al plății”, „stat membru de origine”, „stat membru gazdă”, „cont de plăți” prin trimitere la prevederile Legii nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative, prin care a fost transpusă în legislația națională Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE;
  • definirea noțiunilor „IBAN” și „BIC” prin trimitere la prevederile Regulamentului (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerințelor tehnice și comerciale aplicabile operațiunilor de transfer de credit și de debitare directă în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009;
  • introducerea de obligații pentru prestatorii de servicii de plată pentru care Romania este stat membru de origine, respectiv stat membru gazdă, în sensul Legii nr. 209/2019, de a păstra evidențe ale plăților și ale beneficiarilor plăților, pentru a permite autorităților competente să efectueze controale în vederea combaterii fraudei în domeniul TVA, în situația în care sunt îndeplinite două condiții:
    • plățile au caracter transfrontalier,
    • este depășit plafonul de 25 de plăți transfrontaliere către același beneficiar al plăților, într-un trimestru calendaristic.
  • se va considera că o plată este transfrontalieră în cazul în care plătitorul se află într-un stat membru, iar beneficiarul plății se află într-un alt stat membru, într-un teritoriu terț sau o țară terță;
  • în situația în care pentru o anumită plată, cel puțin unul dintre prestatorii de servicii de plată ai beneficiarului se află într-un stat membru, obligația de păstrare a evidențelor referitoare la plățile transfrontaliere revine prestatorului de servicii de plată al beneficiarului plății;
  • în situația în care pentru o anumită plată, niciunul dintre prestatorii de servicii de plată ai beneficiarului nu se află într-un stat membru, obligația de păstrare a evidențelor referitoare la plățile transfrontaliere revine prestatorului de servicii de plată al plătitorului;
  • clarificarea faptului că în situația în care prestatorilor de servicii de plată le revine obligația de păstrare a evidențelor referitoare la plățile transfrontaliere, această obligație intervine pe o perioadă de trei ani calendaristici de la sfârșitul anului calendaristic al datei plății;
  • introducerea obligației de punere la dispoziția autorităților competente a evidențelor, în conformitate cu art. 24b din Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată, respectiv prin intermediul unui formular electronic standard, până cel târziu la sfârșitul lunii care urmează după expirarea trimestrului calendaristic la care se referă informațiile;
  • clarificarea modalității de determinare a locației plătitorului, respectiv beneficiarului plății prin corelare cu codul IBAN al contului de plăți sau oricărui alt identificator care identifică locația, sau în absența unor astfel de identificatori, cu codul BIC sau oricare alt cod de identificare comercială care identifică locația prestatorului de servicii de plată care acționează în numele plătitorului/beneficiarului;
  • precizarea informațiilor pe care trebuie să le conțină evidențele păstrate de prestatorii de servicii de plată, respectiv informațiile privind plățile și beneficiarul plăților.

înapoi la cuprins ⇑


Ordonanță de urgență 93/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (MO 993/2023)

Sumar

Ordonanța modifică nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară.

Detalii

Începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023:

  • pentru sectorul construcții, se majorează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, de la 4.000 lei/lună la 582 lei/lună, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră;
  • pentru sectorul agricol şi industria alimentară, se majorează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, de la 3.000 lei/lună la 436 lei/lună, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând în medie 20,782 lei/oră.

înapoi la cuprins ⇑


Ordonanță de urgență 98/2023 pentru modificarea articolului LXIV din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (MO 1026/2023)

Ordonanța a fost emisă pe ultima sută de metri, înainte ca noile prevederi cu privire la limitarea tranzacțiilor cu numerar introduse prin Legea 296/2023 (prezentată în Newsletterul Nowium 10 2023) să producă efecte, ca urmare a reacțiilor din spațiul public și a faptului că noile limitări ar fi afectat puternic activitatea a numeroase sectoare de activitate economică.

Situația actualizată a tuturor plafoanelor și limitărilor tranzacțiilor cu numerar este prezentată în articolul nostru dedicat ce îl puteți accesa mai jos.

Update: Plafonarea tranzacțiilor cu numerar și a soldului în casierie începând cu 15 decembrie 2023

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 1882/2023 pentru completarea anexei nr. 1.a la Ordinul președintelui ANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare a situației fiscale personale (MO 1044/2023)

Sumar

Ordinul aduce completări prevederilor existente, menționând expres că în activitatea de verificare a situației fiscale personale, înscrisurile într-o limbă străină trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției.

Detalii

În situația în care documentele prezentate sunt într-o limbă străină, pentru care nu există traducători autorizați de Ministerul Justiției, organul fiscal solicită ca acestea să fie însoțite de traduceri în limba română efectuate sau certificate de o ambasadă/oficiu consular al statului în a cărui limbă oficială a fost emis documentul respectiv.

Conform Codului de procedură fiscală, documentele justificative, certificatele sau înscrisurile redactate într-o limbă străină nu se iau în considerare de organul fiscal dacă acesta a solicitat traducerea în limba română, iar contribuabilul/plătitorul nu s-a conformat solicitării.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 1539/2023 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informațiilor statistice de comerț intra-UE cu bunuri în anul 2024 (MO 1041/2023)

Sumar

Ordinul aprobă pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informațiilor statistice de comerț intra-UE cu bunuri pentru anul de referință 2024 (fiind menținute la același nivel cu cele din 2023):

  • 1.000.000 lei pentru expedieri de bunuri
  • 1.000.000 lei pentru introduceri de bunuri.

Detalii

Operatorii economici care în cursul anului 2023 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre ale Uniunii Europene, a căror valoare anuală, separat pentru cele două fluxuri, expedieri şi, respectiv, introduceri de bunuri, depăşeşte valoarea pragurilor Intrastat stabilite pentru anul 2023, trebuie să completeze şi să transmită la Institutul Naţional de Statistică declaraţii statistice Intrastat începând cu luna de referinţă ianuarie 2024.

În cursul anului 2024 pot deveni furnizori de date Intrastat şi alţi operatori economici care realizează schimburi intra-UE de bunuri, a căror valoare cumulată de la începutul anului depăşeşte pragurile Intrastat pentru anul 2024. Aceşti operatori economici trebuie să completeze şi să transmită declaraţii statistice Intrastat începând din luna în care valoarea cumulată de la începutul anului 2024 a expedierilor şi/sau a introducerilor de bunuri depăşeşte pragurile Intrastat stabilite, separat pentru cele două fluxuri.

Ordinul intră în vigoare la 1 februarie 2024.

înapoi la cuprins ⇑

TG RO 12 2023


Alte noutăți fiscale


Legea 346/2023 pentru aprobarea OUG 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist (MO 1021/2023)

Legea aduce o completare prevederilor ce reglementează regimul juridic şi fiscal aplicabil lucrătorilor culturali profesionişti, potrivit acesteia contractele încheiate de lucrătorii culturali profesionişti sunt asimilate contractelor individuale de muncă în ceea ce priveşte atribuirea contractelor de achiziţie publică sau a acordurilor-cadru de servicii.

înapoi la cuprins ⇑


Legea 342/2023 pentru completarea art. 10 şi 31 din OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (MO 1029/2023)

Legea aduce completări OUG 158/2005 cu privire la baza de calcul pentru acordarea concediului de risc maternal în cazul altor persoane asigurate decât salariații, cum ar fi:

a) asociați, comanditari sau acționari;

b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;

c) membri ai asociației familiale;

d) autorizate să desfășoare activități independente.

În cazul acestora, baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare asigurate, înscrise în contractul de asigurare.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 1857/2023 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor şi taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă (MO 1021/2023)

Ordinul aduce modificări Nomenclatorului obligațiilor de plată la bugetul de stat, astfel:

  • Se elimină poziția 72 „Impozit specific unor activităţi”;
  • Se introduce poziția 93 „Taxa aferentă autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc pentru care obligaţia declarării şi plăţii este anuală/integral”.

Sunt totodată actualizate Instrucţiunile de completare a formularului 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”.

înapoi la cuprins ⇑


Legea 330/2023 pentru ratificarea celui de-al doilea Protocol, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 2022, de modificare a Convenţiei dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avere, semnată la Luxemburg la 14 decembrie 1993, aşa cum a fost modificată de Protocolul şi Protocolul adiţional semnate la Luxemburg la 4 octombrie 2011 (MO 1020/2023)

Sumar

Legea ratifică cel de-al doilea Protocol, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 2022, de modificare a Convenţiei dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi avere.

Detalii

Protocolul are ca obiect modificarea art. 25 din Convenția dintre România și Luxemburg, articol ce face referire la metodele pentru eliminarea dublei impuneri. În acest sens, în România, dubla impunere va fi eliminată prin medoda creditului fiscal (indiferent de tipul de venit), anterior fiind aplicată metoda scutirii pentru anumite tipuri de venituri.

Astfel, când un rezident al României obţine venituri sau deţine avere care, în conformitate cu prevederile convenţiei, este impozitată în Luxemburg, România va acorda:

a) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Luxemburg;

b) ca o deducere din impozitul pe averea acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe avere plătit în Luxemburg.

Totuşi, această deducere nu va putea depăşi în niciun caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe avere, astfel cum este aceasta calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă, după caz, venitului sau averii care este impozitată în Luxemburg.

Protocolul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 4705/2023 privind modificarea Procedurii de stabilire a schimbului de informaţii între ANAF, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.489/2018 (MO 1032/2023)

înapoi la cuprins ⇑


Cursurile valutare de închidere ale lunii noiembrie 2023

Cursurile valutare comunicate de BNR care sunt folosite la închiderea lunii noiembrie 2023 pentru evaluarea elementelor monetare de activ și de pasiv exprimate în valută (disponibilități bănești, creanțe, datorii), cât și pentru evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute sunt:

1 EUR = 4,9726 RON; 1 USD =  4,5313 RON; 1 CHF = 5,1634 RON; 1 GBP = 5,7463 RON

înapoi la cuprins ⇑


Indicatori sociali 2023

Impozite și contribuții 2023

pentru activități dependente

Angajator și beneficiar

(pentru activități considerate dependente)

(cota %)

Angajat și prestator de activități

dependente

(cota %)

Contribuția pentru asigurări sociale (pensie)

- Nu se datorează pentru condiții normale de muncă

- 4% pentru condiții deosebite de muncă


- 8 % pentru condiții speciale de muncă

25% (*)

Contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate (calculată la venitul brut)

Nu se datorează

10% (*)

Impozitul pe venit

10% (*)

Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM)

2,25% (*)

Fondul pentru neangajarea de persoane cu handicap (pentru angajatorii care au peste 50 salariați)

4 x salarii minime pe economie

la fiecare 100 de salariați

Valoarea unui tichet de masă impozabil în sensul impozitului pe venit

max. 30 lei


max. 35 lei (in perioada 01.08.2023-31.12.2023)

max. 40 lei (de la 01.01.2024)

Salariul minim pe economie (brut)

-> 3.300 lei (începând cu 1 octombrie 2023)

-> 4.582 lei pentru angajații din domeniul construcțiilor (începând cu veniturile lunii noiembrie 2023)

-> 3.436 lei pentru angajații din sectorul agricol şi industria alimentară (începând cu veniturile lunii noiembrie 2023)

Diurnă (în țară)

Pentru angajații instituțiilor publice

Pentru angajații din sectorul privat

23 lei (începând cu 1 aprilie 2023)


57,5 lei

(*) Dacă angajatorii din domeniul construcțiilor, din agricultură sau din industria alimentară au o cifră de afaceri de minim 80% din activitățile definite de lege, se aplică facilitățile de mai jos pentru salariile brute cuprinse între 4.000 lei și 10.000 lei:

- pentru veniturile de până la 10.000 lei, cota de CAS implicită este redusă la 21,25% (20,25% începând cu 01.01.2024), iar pentru ceea ce depășește plafonul de 10.000 lei se aplica cota de 25%

- prin optiune, salariatul poate alege să contribuie și la pilonul II de pensii, adică i se va reține cota standard de 25% asupra întregului venit.

înapoi la cuprins ⇑

cover spate2