Newsletter nr. 12 – decembrie 2024

Accesează varianta tip revistă a acestui Newsletter în format pdf: Română sau în Engleză
Cuprins
- Modificări fiscale la finalul anului 2024, cea de-a doua ordonanță „trenuleț” – modificări impozit dividende, regim microîntreprinderi, anulare facilități fiscale IT / construcții / agricultură și industria alimentară, reintroducerea impozitului pe construcții („taxa pe stâlp”) – OUG 156/2024
- Modificări fiscale multiple – prima ordonanță „trenuleț” – modificări RO e-Factura, sistemul e-TVA, Codul fiscal, RO e-Transport și reglementări contabile – OUG 138/2024
- Modificări aduse legislației privind casele de marcat – noi excepții de la obligativitatea emiterii bonurilor fiscale – Legea 317/2024
- Modificări și clarificări ale reglementărilor contabile – Ordinul 6670/2024
- Modificări și clarificări privind TVA aferentă sistemului de garanție-returnare (SGR) și sistemului de restituire a TVA pentru achizițiile de bunuri/servicii prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a)-b1) din Codul fiscal – Legea 313/2024
- Încadrarea persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale – Ordinul 6830/2024
- Actualizarea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Ordinul 7015/2024
- Definirea unor noi categorii de persoane fizice care pot beneficia de asigurare de sănătate fără plata contribuției – Legea 309/2024
- Modificări aduse Legii societăților comerciale 31/1990 – simplificarea formalităților administrative, extinderea utilizării tehnologiei digitale și creșterea eficienței în adoptarea deciziilor – Legea 299/2024
- Completări ale legislației privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă legate de acordul/autorizația de funcționare – Legea 310/2024
- Completarea procedurii de îndrumare și asistență a contribuabililor de către Ministerul Finanțelor / ANAF – recunoașterea rolului organismelor profesionale în comunicarea cu cele două instituții – Ordinul 6649/2024
- Alte noutăți legislative
- Cursurile valutare de închidere ale anului 2024
- Indicatori sociali
Ordonanță de urgență 156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene (MO 1334/2024)
Sumar
Este cea de-a doua ordonanță „trenuleț” din luna decembrie 2024, fiind reglementate o serie de modificări legislative de ordin bugetar, având ca scop limitarea creșterii cheltuielilor publice pe fondul înregistrării unui deficit bugetar ridicat. Totodată, ordonanța a adus și modificări de natură fiscală pe care le prezentăm în cele ce urmează.
Detalii
Impozitul pe dividende
- Cota de impozit pe dividende se majorează de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2025. Prevederile se aplică atât persoanelor juridice române, cât și persoanelor fizice și juridice nerezidente. Rămân evident aplicabile în continuare aceleași condiții de scutire de impozit a dividendelor distribuite între persoane juridice române sau către persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
- În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, cota de impozit pe dividende este de 8%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024, aprobate potrivit legii.
Microîntreprinderi
- Se reduce plafonul pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro, respectiv la 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar în care s-au înregistrat veniturile.
- Pentru anul fiscal 2025/2026, limita veniturilor realizate, reprezentând echivalentul în lei a 250.000 euro, respectiv echivalentul în lei a 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, se verifică pe baza veniturilor realizate de către persoana juridică română la data de 31 decembrie 2024, respectiv la data de 31 decembrie 2025.
- Condiția referitoare la ponderea veniturilor din consultanță și/sau management în veniturile totale se abrogă
Impozit pe venit și contribuții sociale
- Sunt eliminate facilitățile fiscale acordate angajaților ce lucrează în sectorul IT, construcții, agricultură și industria alimentară începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
- Sunt abrogate vechile niveluri ale salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară și sunt adoptate noi niveluri, astfel:
- pentru sectorul construcţii, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, la suma de 4.582 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră.
- pentru sectorul agricol şi industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 4.050 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 24,496 lei/oră. Reamintim că 4.050 lei lunar este și nivelul general al salariului minim brut pe țară garantat în plată aplicabil de la 1 ianuarie 2025.
- Se prelungește și în 2025 facilitatea acordată pentru deducerea suplimentară din baza impozabilă a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, a sumei de 300 de lei/lună, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
- venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, fără a include contravaloarea tichetelor de masă, voucherelor de vacanţă, respectiv indemnizaţia de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.300 lei inclusiv.
Condiţia prevăzută mai sus privind nivelul salariului minim nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între 31 decembrie 2024 şi 31 decembrie 2025, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri.
Prevederile de mai sus se aplică în aceleaşi condiţii şi în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor obţinute în baza unui raport de serviciu, potrivit legii.
Suma de 300 lei prevăzută mai sus se diminuează în funcţie de:
- perioada din lună în care salariul de bază/solda lunar(ă) din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, este menţinut(ă) la nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin act normativ;
- data de la care angajaţii noi sunt încadraţi în muncă la un nivel al salariului/soldei lunar(e), după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată;
- fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
- data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.
Prin derogare de la prevederile Codului fiscal, pentru veniturile aferente anului 2025, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică facilitatea de mai sus, se diminuează cu suma de 300 lei lunar.
Facilitatea se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie-decembrie 2025 inclusiv.
Impozitul pe construcții
- Se reintroduce de la 1 ianuarie 2025 impozitul pe construcții (cunoscut și ca „taxa pe stâlp”), un impozit foarte controversat ce a fost aplicat în perioada 2014 – 2016
- Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri.
- Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere.
- În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii construcţiilor menţionate la art. 497, impozitul pe construcţii calculat potrivit celor de mai sus, nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.
- Impozitul pe construcţii se plăteşte în două rate egale până la datele de 30 iunie, respectiv 31 octombrie inclusiv.
- Pentru contribuabilii care au anul fiscal modificat, impozitul pe construcții se aplică cu anul fiscal modificat care începe în anul 2025.
Ordonanță de urgență 138/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum şi pentru reglementarea altor măsuri (MO 1222/2024)
Sumar
Ordonanța 138/2024 este prima din cele două ordonanțe „trenuleț” publicate în luna decembrie 2024. Aceasta aduce modificări și completări multiple, dintre acestea menționăm RO e-Factura, sistemul e-TVA, Codul fiscal, sistemul național RO e-Transport și Legea contabilității nr. 82/1991.
Prezentăm în cele ce urmează un rezumat al principalelor noutăți.
Detalii
RO e-Factura
Facturile emise în cazul tranzacțiilor B2C trebuie raportate începând cu 1 ianuarie 2025 în sistemul RO e-Factura. În acest context, se clarifică faptul că livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate către o persoană fizică care nu se identifică în relaţia cu furnizorul/prestatorul prin niciun cod de identificare fiscală sau optează să se identifice prin codul numeric personal se consideră efectuate în relaţia B2C. Dacă beneficiarul, persoană fizică, nu se identifică prin niciun cod de identificare fiscală, facturile se emit utilizând un cod format din 13 cifre de zero.
Este eliminată obligația transmiterii facturilor prin RO e-Factura, în relațiile B2B (între persoane impozabile stabilite în România), atunci când acestea se referă la:
- livrări de bunuri și prestări de servicii care nu au locul livrării/prestării în România.
- livrări intracomunitare de bunuri în situația în care beneficiarul persoană impozabilă stabilită în România comunică un cod de înregistrare în scopuri de TVA din alt stat membru.
În cazul facturilor simplificate, emise în relația B2B și B2C, devine obligatorie transmiterea acestora prin sistemul RO e-Factura, însă sunt exceptate bonurile fiscale care îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate.
În cazul tranzacțiilor de tip B2G (business-to-government), este introdusă obligația de înscriere a codurilor CPV corespunzătoare din nomenclatorul de referință pentru achiziții publice pe facturile emise pentru operațiunile realizate în baza unor contracte de achiziții publice, de achiziţii sectoriale, concesiuni de lucrări sau servicii, inclusiv cele din domeniile apărării și securității.
Prevederile de mai sus sunt aplicabile de la 1 ianuarie 2025.
e-TVA
Se amână aplicarea dispozițiilor, respectiv a sancțiunilor aferente nerespectării lor, privind obligația de transmitere de către contribuabili a rezultatului verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate de autoritatea fiscală prin „Notificarea de conformare RO e-TVA”, până la 1 iulie 2025 (anterior acestea erau amânate până la 1 ianuarie 2025).
RO e-Transport
Se amână termenul de 1 ianuarie 2025 aplicabil amenzilor pentru neraportarea transporturilor internaționale de bunuri (care nu sunt încadrate în categoria celor cu risc fiscal ridicat) de către operatorii economici autorizați (AEO) până la data de 31 martie 2025.
Subliniem că amânarea se aplică doar operatorilor economici autorizați (AEO), pentru toți ceilalți operatorii economici care desfășoară transporturi internaționale sancțiunile sunt cele deja aplicate de la 1 iulie 2024.
CODUL FISCAL
TVA
Pentru operațiunile pentru care se aplică mecanismul taxării inverse conform art. 331 Cod fiscal, se introduce obligația emiterii de către beneficiar a autofacturii pentru ajustarea bazei de impozitare a TVA și evidențierii taxei deductibile, până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au intervenit evenimentele generatoare ajustării taxei potrivit art. 287 lit. a)-c) și e), în situația în care, până la acea dată, furnizorul/prestatorul nu emite factura de corecție.
Se precizează că, în situația în care persoanele impozabile efectuează achiziții pentru care deduc TVA, în scopul realizării unor obiective de investiții din cadrul unor programe de interes public sau social, finanțate din fonduri publice, pe care, ulterior recepției, le predau beneficiarului obiectivului de investiții pe bază de protocol, trebuie să emită o autofactură în care să se evidențieze autocolectarea TVA aferentă.
Se introduce obligația ca facturile simplificate să conțină și codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă.
Impozitul pe profit
Se aduc clarificări privind modul de calcul al deductibilității dobânzii și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic. Astfel, pentru alocarea costurilor excedentare se determină ponderea costului excedentar nededus aferent tranzacțiilor/operațiunilor efectuate cu persoane neafiliate și/sau cu persoane afiliate care finanțează achiziția/producția imobilizărilor în curs de execuție/activelor stabilite potrivit legii, în costurile totale excedentare ale îndatorării nededuse, înainte de aplicarea limitei de 30%.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) / Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS)
Sunt exceptați de la plata impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), pentru evitarea dublei impuneri, instituțiile de credit și contribuabilii care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, care plătesc impozite suplimentare pe cifra de afaceri, în același timp cu impozitul pe profit.
În cazul grupului fiscal, prevederile art. 461 (Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit) și art. 462 (Impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale) se vor aplica în mod corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală a acestora.
Începând cu anul fiscal 2025 (sau cu anul modificat care începe în 2025), trimiterile din cadrul art. 402 la prevederile art. 183 alin. (2) și (9) vor fi considerate efectuate prin prevederile de la art. 462 alin. (2) și (7) din Codul fiscal.
Prevederile menționate mai sus se aplică de la data publicării ordonanței (5 decembrie 2024).
Impozitul suplimentar (ICAS)
Se clarifică modul de calcul al impozitului suplimentar al grupurilor fiscale formate din instituții de credit și din sectoarele petrol și gaze naturale. Mai exact, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS) este extins în 2025 la toate companiile active în sectoarele petrol și gaze naturale. În anul 2024, ICAS a fost datorat doar de companiile cu o cifră de afaceri, în anul precedent, de peste 50 milioane euro.
Se stabilește faptul că atât plătitorii de ICAS, cât și plătitorii impozitului suplimentar pentru bănci sunt exceptați de la plata IMCA.
Impozitul pe venit
Venituri neimpozabile
Se includ în categoria veniturilor neimpozabile și veniturile primite ca urmare a transmiterii prin acte pentru cauză de moarte a posesiei de fapt notate, în condițiile legii, de autorul succesiunii în cartea funciară.
Venituri din cedarea folosinței bunurilor
Au fost aduse clarificări cu privire la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, obținute de către persoanele fizice de la persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă. Astfel, în cazul în care chiria a fost plătită în avans înainte de 31 decembrie 2023, în contul unei perioade ulterioare datei de 1 ianuarie 2024, obligația de declarare, calcul și plată a impozitului pe venit revine proprietarului, uzufructuarului sau altor deținători legali, prin intermediul Declarației Unice.
Prin excepție de la regula reținerii la sursă a impozitului pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor, în cazul veniturilor din chirii plătite exclusiv în natură, precum și în cazul sumelor reprezentând garanție utilizată pentru plata chiriei stabilită prin contract, proprietarul, uzufructuarul sau alt deținător legal are obligația să stabilească venitul net anual prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut, precum și să calculeze și să plătească impozitul pe venit. Impozitul anual datorat se stabilește prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Plătitorii veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidență contabilă, sunt obligați să elibereze, la solicitarea proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, beneficiar de venit, un document care să ateste cuantumul impozitului pe venit reținut și plătit.
Venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
Se aduc modificări cu privire la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, și anume în cazul în care valorile declarate de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate, dezmembrămintele sale sau nuda proprietate sunt inferioare valorilor minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici cu experți evaluatori autorizați în condițiile legii, baza de calcul al impozitului o reprezintă:
a) valoarea minimă stabilită prin studiul de piață în cazul transferului dreptului de proprietate;
b) 20% din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață, în cazul în care valoarea declarată de părți la constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate este inferioară acesteia. Aceeași valoare se va stabili și la stingerea pe cale convențională sau prin consimțământul titularului acestor dezmembrăminte;
c) 80% din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață, în cazul în care valoarea declarată de părți la transmiterea nudei proprietăți este inferioară acesteia.
Se introduc noi prevederi cu privire la veniturile din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, și anume:
În cazul persoanelor fizice beneficiare de venituri, impozitul pentru veniturile încasate se datorează după autentificarea actului notarial, care este calculat de contribuabil la momentul încasării, utilizând cota de 3% sau 1% aplicată asupra venitului încasat. Declararea și plata impozitului se efectuează până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care a fost încasat venitul;
În cazul persoanelor fizice care încasează venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă realizat prin hotărâre judecătorească definitivă ori prin altă procedură prevăzută de lege, impozitul este calculat similar, cu cota de 3%, aplicată asupra venitului încasat.
Declararea și plata impozitului se efectuează până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care a fost încasat venitul.
În cazul contribuabililor care încasează venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă ca urmare a dobândirii, prin acte între vii sau pentru cauză de moarte, a dreptului de proprietate asupra unei proprietăți imobiliare care a făcut obiectul unui transfer al dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra bazei de calcul egale cu venitul încasat. Declararea și plata impozitului se efectuează până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care a fost încasat venitul.
Pentru veniturile încasate, din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, prevăzute mai sus, după data de 5 decembrie 2024, din contracte aflate în derulare la data de 5 decembrie 2024 sau în baza altor acte juridice, obligațiile fiscale ale contribuabililor sunt cele prevăzute la punctele menționate mai sus. În cazul veniturilor încasate în cursul trimestrului IV al anului 2024, contribuabilii au obligația declarării și plății impozitului datorat până la data de 25 a primei luni din trimestrul II al anului 2025.
În cazul veniturilor din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, plătitorii acestor venituri au obligația de a calcula, reține, declara și plăti impozitul corespunzător sumelor plătite, însă obligația se aplică veniturilor plătite începând cu 1 ianuarie 2025. În acest caz, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impozit de 3% sau 1%, după caz, asupra bazei de calcul egale cu venitul plătit și îl rețin la sursă, la momentul plății veniturilor, iar declararea și plata impozitului se efectuează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. Totodată, aceste prevederi se aplică și pentru veniturile din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă asupra proprietăților imobiliare din patrimoniul personal plătite după data de 1 ianuarie 2025, în baza unor contracte aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2025 sau în baza altor acte juridice, respectiv potrivit legii; regula se aplică veniturilor plătite începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Venituri din pensii din străinătate
Se aduc clarificări cu privire la tratamentul fiscal aplicabil în cazul veniturilor din pensii obținute din străinătate. Aceste venituri sunt supuse impozitării prin aplicarea cotei de impozit de 10% asupra venitului impozabil lunar stabilit prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei.
Legea contabilității 82/1991
Se introduce obligativitatea întocmirii lunare a balanței de verificare pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate.
Se clarifică faptul că situațiile financiare anuale și raportările contabile se semnează de către reprezentantul legal, precum și de către directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție, angajată potrivit legii.
Cu privire la depunerea situațiilor financiare anuale, se stabilesc următoarele termene:
- 31 mai inclusiv a exercițiului financiar următor celui de raportare pentru societățile comerciale, societățile naționale și regiile autonome;
- 30 aprilie inclusiv a exercițiului financiar următor celui de raportare pentru celelalte persoane juridice.
În situația în care termenele prevăzute sunt în zile nelucrătoare, acestea se reportează pentru prima zi lucrătoare următoare acestora.
Societățile comerciale, societățile naționale și regiile autonome care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic depun situațiile financiare anuale în termen de 150 de zile calendaristice de la încheierea exercițiului financiar astfel ales, calculate începând cu data ulterioară celei la care se referă respectivele situații financiare anuale.
Celelalte persoane juridice care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic depun situațiile financiare anuale în termen de 120 de zile calendaristice de la încheierea exercițiului financiar astfel ales, calculate începând cu data ulterioară celei la care se referă respectivele situații financiare anuale.
Instituțiile publice vor trebui să întocmească situații financiare trimestriale și anuale, conform normelor elaborate de Ministerul Finanțelor, și să le păstreze timp de 10 ani.
Începând cu data de 1 ianuarie 2026, formularele din sfera raportării situațiilor financiare, rapoartele de situații financiare, notele, precum şi alte documente care însoțesc situațiile financiare la instituțiile publice se transmit exclusiv în format electronic. Astfel, situațiile financiare anuale/raportările contabile pentru anul 2025 se depun numai în format electronic, conform specificațiilor publicate pe portalul ANAF. Entitățile care au ales un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic aplică această mențiune începând cu situațiile financiare anuale corespunzătoare primului exercițiu financiar astfel ales, care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2025.
Legea 317/2024 pentru modificarea şi completarea OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru modificarea art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 1308/2024)
Sumar
Legea aduce modificări și completări legislației privind aparatele de marcat electronice fiscale (AMEF) și Codului fiscal (art. 319) cu referire la facturare.
Detalii
Modificări aduse legislației AMEF
Actul normativ prevede că pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, operatorii economici care încasează, integral sau parțial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum și a prestărilor de servicii efectuate direct către populație, nu au obligația să imprime/să înmâneze bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale clienților.
La solicitarea clienților, operatorii economici pot imprima și înmâna acestora bonul fiscal.
Lipsa bonului fiscal tipărit nu afectează drepturile consumatorilor prevăzute de OG 21/1992 privind protecția consumatorilor, extrasul de cont bancar ținând locul bonului fiscal drept mijloc de probă a achiziției.
Astfel, este eliminată obligația utilizatorilor AMEF de a elibera, din oficiu, bon fiscal pentru încasările realizate prin utilizarea cardurilor de credit/debit, în principal în scopul optimizării operațiunilor și a reducerii costurilor aferente, consecutiv a stimulării inovației și dezvoltării tehnologice.
O altă reglementare inclusă în noul act normativ prevede că, în cazul echipamentelor nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul, aparatul de marcat electronic fiscal nu este obligatoriu.
Modificări aduse Codului fiscal
Legea aduce modificări și Codului fiscal, articolul 319 (referitor la facturare) alineatul (10), lit. a). Astfel, se prevede că persoana impozabilă este scutită de obligația emiterii facturii pentru o serie de operațiuni, cu excepția cazului în care beneficiarul solicită factura, între acestea regăsindu-se „a) livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestările de servicii către populație, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, precum și livrările de bunuri și prestările de servicii către populație efectuate prin echipamente nesupravegheate de tipul automatelor comerciale ce funcționează exclusiv pe bază de plăți cu cardul, conform OUG 28/1999.
Ordinul 6670/2024 cu privire la reglementarea unor aspecte contabile (MO 1303/2024)
Sumar
Ordinul aduce modificări și clarificări reglementărilor contabile.
Detalii
Obligațiile de raportare aplicabile anumitor persoane juridice fără scop patrimonial
Potrivit OMF 470/2024 cu privire la raportarea informațiilor referitoare la finanțările primite de persoanele juridice fără scop patrimonial, entitățile care au primit sume de natura celor prevăzute la art. 34 alin. (31) din Legea contabilității 82/1991, întocmesc Declarația privind situația de trezorerie, în formatul elaborat în acest sens. Având în vedere caracterul de noutate aferent acestei obligații declarative, Ministerul Finanțelor a considerat necesare unele clarificări.
În ceea ce privește informaţiile cuprinse în “Declaraţia privind situaţia de trezorerie”, acestea corespund exerciţiului financiar de raportare. Entităţile care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, întocmesc declaraţia menţionată având în vedere informaţiile aferente exerciţiului financiar astfel ales.
Se face totodată precizarea expresă că Procedura de corectare a erorilor cuprinse în situaţiile financiare anuale şi raportările contabile anuale depuse de operatorii economici şi persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobată prin OMFP 450/2016 se aplică şi în cazul “Declaraţiei privind situaţia de trezorerie”.
Reglementările contabile aplicabile societăților ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată
Ministerul Finanțelor menționează în Referatul de aprobare, că, la momentul promovării prezentului ordin, existau prevederi exprese cu privire la reglementările contabile aplicabile societăților ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare în cursul exercițiului financiar de raportare, respectiv la reglementările contabile aplicabile societăților ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, în sensul că acestea pot aplica fie reglementările contabile aprobate prin OMFP 2.844/2016 (IFRS), fie reglementările contabile aprobate prin OMFP 1.802/2014. Nu existau, însă, prevederi explicite în ceea ce privește condițiile în care societățile ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată pot aplica reglementările contabile aprobate prin OMFP 1.802/2014.
În acest context, ordinul clarifică faptul că societățile ale căror valori mobiliare la data bilanțului nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată și care au decis să aplice reglementările contabile aprobate prin OMFP 1.802/2014, organizează și conduc contabilitatea în baza reglementărilor menționate, începând cu exercițiul financiar următor celui în care valorile lor mobiliare nu mai sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.
Clarificări legate de o serie de prevederi în vigoare cu privire la prevederile Directivei (UE) 2022/2464
Ordinul clarifică faptul că anumite cerințe corespunzătoare raportării privind durabilitatea de către întreprinderi (Directiva CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive), întocmit de filialele cu sediul în România ale căror societăți-mamă finale sunt reglementate de dreptul unei țări terțe se aplică, de asemenea, sucursalelor din România ce aparțin unor entități din țări terțe.
Contabilizarea de către membrii unui grup fiscal, a impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri
Conform MF, prin OMF nr. 4.291/2022 pentru reglementarea unor aspecte contabile a fost prevăzută modalitatea de contabilizare de către operatorii economici a cheltuielilor cu impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit, respectiv a veniturilor din impozitul pe profit rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit. Codul fiscal a fost completat cu prevederi aplicabile impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri .
Ordinul curent stabilește ca această contabilizare să se efectueze similar contabilizării impozitului pe profit rezultat ca urmare a decontărilor între membrii grupului fiscal, și anume pe seama contului 694 „Cheltuieli cu impozitul pe profit, respectiv impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit” sau a contului 794 „Venituri din impozitul pe profit, respectiv impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, rezultat din decontările în cadrul grupului fiscal în domeniul impozitului pe profit”– după caz. În acest context, denumirea conturilor 694 și 794 a fost modificată astfel încât să evidențieze și decontările corespunzătoare impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.
Legea 313/2024 privind aprobarea OUG 78/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare (MO 1270/2024)
Sumar
Legea aprobă OUG 78/2024 ce a adus modificări și completări Codului fiscal, fiind aduse câteva amendamente acestor modificări.
De asemenea, sunt aduse completări și modificări Legii 204/2024 cu privire la măsurile tranzitorii ce fac referire la restituirea TVA pentru operațiunile pentru care exigibilitatea TVA a intervenit înainte de intrarea în vigoare a legii (30 iunie 2024).
Detalii
Regimul de TVA aplicabil în cazul sistemului de garanție-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile – SGR
Ambalajele SGR nereturnate la finalul unui an calendaristic se consideră livrare de bunuri efectuată de administratorul SGR. Faptul generator pentru livrarea de bunuri prevăzută mai sus intervine în ultima zi a anului calendaristic. Completarea pe care o aduce Legea 313/2024 este introducerea unei excepții ce menționează că exigibilitatea TVA intervine la data împlinirii termenului legal pentru depunerea situațiilor financiare anuale ale administratorului SGR.
Mai multe detalii despre OUG 78/2024 și regimul de TVA aplicabil în cazul sistemului de garanție-returnare pentru ambalajele primare nereutilizabile regăsiți în Newsletterul Nowium 6 2024.
Scutirile de TVA cu drept de deducere prevăzute la art. 294 (5) lit. a), a1), b) și b1) din Codul fiscal
Sunt completate și modificate măsurile tranzitorii introduse de Legea 204/2024. Astfel, se restituie TVA, inclusiv pentru operaţiunile pentru care exigibilitatea TVA a intervenit şi înainte de intrarea în vigoare legii (30 iunie 2024), potrivit prevederilor art. 294 alin. (6) lit. b) din Codul fiscal, pentru achiziţiile de bunuri/servicii prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a)-b1) din Codul fiscal efectuate anterior datei de 30 iunie 2024 de către entităţile nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF, precum şi de societăţile deţinute integral de acestea.
Sunt eligibile pentru restituirea TVA:
a) achiziţiile de servicii şi/sau de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) şi a1) din Codul fiscal, în măsura în care se face dovada că:
- sunt aferente unor lucrări în curs de execuţie de natura investiţiilor la unităţi spitaliceşti la data intrării în vigoare a prezentei legi. Restituirea TVA este permisă numai pentru achiziţiile a căror exigibilitate a intervenit într-un termen de cel mult 5 ani înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi;
- sunt aferente unor lucrări a căror recepţie la terminarea lucrărilor a avut loc cu cel mult 2 ani înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi; restituirea TVA este permisă numai pentru achiziţiile a căror exigibilitate a intervenit într-un termen de cel mult 3 ani înainte de data recepţiei la terminarea lucrărilor;
b) achiziţiile de bunuri prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. b) şi b1) din Codul fiscal, a căror exigibilitate a intervenit, similar lucrărilor, în termenele prevăzute la lit. a).
Sumarul scutirilor de TVA cu drept de deducere prevăzute la art. 294 (5) lit. a), a1), b) și b1) din Codul fiscal
Facem o trecere în revistă și a condițiilor aplicării scutirilor de TVA cu drept de deducere prevăzute la art. 294 (5) lit. a), a1), b) și b1) din Codul fiscal pentru:
- serviciile de construire, reabilitare, modernizare de unităţi spitaliceşti;
- livrările de echipamente medicale, aparate, dispozitive, articole, accesorii şi echipamente de protecţie, materiale şi consumabile de uz sanitar, destinate în mod normal utilizării în domeniul îngrijirilor de sănătate sau pentru utilizarea de către persoanele cu handicap, bunuri esenţiale pentru compensarea şi depăşirea handicapurilor, precum şi adaptarea, repararea, închirierea şi leasingul unor astfel de bunuri.
Scutirile pentru operațiunile prevăzute la art. 294 (5) lit. a), a1), b) și b1) din Codul fiscal (menționate mai sus) sunt aplicabile în cazul prestărilor/livrărilor către entităţi nonprofit (ONG) sau către societăţi deţinute integral de entităţi nonprofit, înscrise în Registrul public organizat de ANAF, dacă aceste prestări/livrări sunt destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de entitatea nonprofit sau celor din reţeaua publică de stat.
Scutirea de TVA pentru bunurile/serviciile destinate unităţilor spitaliceşti deţinute şi exploatate de către societăţile deţinute integral de entităţi nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- să nu îşi schimbe destinaţia de unităţi spitaliceşti;
- atât unităţile spitaliceşti, cât şi părţile sociale deţinute de entităţile nonprofit în cadrul societăţilor care deţin astfel de unităţi spitaliceşti să nu fie înstrăinate către entităţi private timp de 20 de ani de la data aplicării scutirii de TVA;
- profitul obţinut să fie reinvestit pentru dezvoltarea unităţilor spitaliceşti în cauză sau pentru prestarea de servicii medicale cu titlu gratuit pentru persoanele defavorizate, stabilite conform procedurilor interne.
Cum se aplică scutirea de TVA?
Scutirea se aplică prin restituirea TVA aferente achiziţiilor de bunuri sau servicii efectuate de entităţile nonprofit sau de societăţile deţinute integral de entităţile nonprofit.
Sumele restituite de la bugetul de stat se utilizează de către entităţile nonprofit sau de societăţile deţinute integral de entităţile nonprofit exclusiv pentru finanţarea achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii menționate mai sus și care fac obiectul scutirilor, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a unităţilor spitaliceşti.
În cazul în care încetează să mai fie îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a1) şi b1), societăţile deţinute integral de entităţi nonprofit datorează TVA de la data de la care au beneficiat de scutirea prin restituire a acesteia.
Reamintim și prevederea introdusă de OUG 31/2024, prin completarea articolului 297 Cod fiscal cu privire la dreptul de deducere, fiind nedeductibilă taxa aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii prevăzute mai sus, realizate de societăţile deţinute integral de entităţi nonprofit înscrise în Registrul public organizat de ANAF. Această mențiune era necesară ținând cont că sumele de TVA aferente acestor achiziții fac obiectul restituirii de către ANAF.
Procedura de restituire este reglementată de Ordinul 3044/2024 (MO 672/2024) – prezentat în Newsletterul Nowium 7 2024. Procedura urmează a fi modificată la rândul ei, ca urmare a acestor schimbări recente a reglementărilor.
Ordinul 6830/2024 privind stabilirea persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol şi gaze naturale potrivit art. 462 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 1332/2024)
Sumar
Ordinul reglementează încadrarea persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol şi gaze naturale și înlocuiește prevederile Ordinului 5433/2023, pe care îl abrogă. Această încadrare este importantă din perspectiva aplicării impozitului suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS).
Detalii
Persoanele juridice române sau străine care în mod individual ori într-o formă de asociere livrează bunuri sau prestează servicii pe teritoriul României, care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, sunt cele care desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:
- 0610 – “Extracţia petrolului brut”;
- 0620 – “Extracţia gazelor naturale”;
- 0910 – “Activităţi de servicii anexe extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale”;
- 1920 – “Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului”;
- 3522 – “Distribuţia combustibililor gazoşi, prin conducte”;
- 3523 – “Comercializarea combustibililor gazoşi, prin conducte”;
- 4671 – “Comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate”, respectiv 4681 – “Comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate”, după caz;
- 4730 – “Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate”, respectiv “Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule”;
- 4950 – “Transporturi prin conducte”.
Prevederile de mai sus intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2025.
Ordinul 7015/2024 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 ”Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” (MO 1327/2024)
Ordinul actualizează modelul şi conţinutul formularului 212 “Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” şi anexa la acesta. Formularul se utilizează de persoanele fizice pentru declararea impozitului pe veniturile realizate şi a contribuţiilor sociale datorate pentru anul 2024, precum şi pentru declararea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de către persoanele fizice care optează pentru plata contribuţiei în cursul anului 2025.
Legea 309/2024 pentru modificarea art. 224 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea art. 154 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 1236/2024)
Legea definește noi categorii de persoane fizice care pot beneficia de asigurare de sănătate fără plata contribuției. Astfel, absolvenţii facultăţilor de medicină, stomatologie și farmacie sunt exceptați de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, dar nu mai mult de 6 luni de la absolvirea facultăţii.
Prevederea se aplică inclusiv în cazul tinerilor de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, elevi, ucenici sau studenţi, respectiv în cazul studenţilor-doctoranzi, înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ liceal/şcoală profesională sau instituţie de învăţământ superior, după caz, acreditată, din altă ţară.
Totuși, persoanele menționate anterior datorează CASS dacă realizează venituri din următoarele categorii:
- venituri din salarii și asimilate salariilor;
- venituri din activităţi independente;
- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
Legea 299/2024 pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr. 31/1990 (MO 1212/2024)
Sumar
Legea aduce modificări privind cadrul de funcționare a societăților comerciale prin reglementări privind simplificarea formalităților administrative, extinderea utilizării tehnologiei digitale și creșterea eficienței în adoptarea deciziilor.
Detalii
Este introdusă posibilitatea exercitării votului electronic în adunările generale ale acționarilor și/sau ale asociaților (AGA). Astfel, acționarii/asociații pot participa la AGA prin mijloace electronice de comunicare la distanță care permit identificarea participanților, pentru participarea efectivă a acestora și retransmiterea în timp real a deliberărilor în mod continuu, pentru exercitarea dreptului acționarilor/asociaților de a se adresa adunării, precum și exprimarea voturilor. Sistemele electronice utilizate trebuie să asigure identificarea acționarilor/asociaților, verificarea ulterioară a modului în care s-a votat și posibilitatea ca fiecare acționar/asociat să își poată verifica votul exprimat, în acest fel asigurându-se transparența, securitatea și verificarea autenticității voturilor.
În cadrul AGA desfășurată în cadrul societăților pe acțiuni, consiliile de administrație vor putea modifica din proprie inițiativă convocatorul AGA în termen de 15 zile de la publicarea acestuia. De asemenea, adunările generale extraordinare ale acționarilor pot delega către consiliile de administrație competența de a înființa și desființa sedii secundare.
A fost eliminată cerința includerii datelor de identificare a beneficiarilor reali în actele constitutive ale societăților.
Legea 310/2024 pentru completarea art. 6 din OG 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă (MO 1236/2024)
Sumar
Legea completează OG 99/2000 cu privire la comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, fiind introduse prevederi suplimentare legate de acordul/autorizația de funcționare.
Detalii
Se precizează că acordul de funcţionare este actul administrativ cu caracter individual, prin care se stabilesc condiţiile de desfăşurare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă, şi se emite de către autorităţile administraţiilor publice locale sau ale sectoarelor municipiului Bucureşti pe raza cărora operatorul economic urmează să îşi desfăşoare activitatea, în structuri de vânzare cu sediu fix, pe perioadă nedeterminată, atât timp cât condiţiile iniţiale pentru care s-a solicitat acordul de funcţionare rămân nemodificate şi documentele care constituie dosarul de solicitare a acordului/autorizaţiei de funcţionare sunt valabile.
Taxa de emitere/reînnoire a acordului/autorizaţiei de funcţionare se stabileşte prin hotărârea consiliului local.
Prin excepţie, în cazul apariţiei oricăror modificări în tipul de activitate desfăşurată sau al schimbării suprafeţei structurii de vânzare pentru care s-a solicitat acordul de funcţionare sau în cazul expirării documentelor depuse la dosarul constituit în vederea eliberării acordului/autorizaţiei de funcţionare, operatorul economic are obligaţia, în termen de 30 de zile calendaristice de la data începerii activităţii noi/modificate/expirării documentelor în vederea desfăşurării activităţii, să obţină un nou acord/o nouă autorizaţie de funcţionare. În lipsa efectuării acestor demersuri, acordul/autorizaţia de funcţionare se suspendă în mod automat, cu aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 73 pct. 1. din OG 99/2000.
Ordinul 6649/2024 pentru modificarea şi completarea Procedurii de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor/plătitorilor, acordate de către ANAF, şi de coordonare metodologică a activităţii de aplicare unitară a legislaţiei fiscale şi procedural fiscale desfăşurate de structurile de asistenţă contribuabili, precum şi în domeniul tehnologiei informaţiei, aprobată prin OMF 1.233/2021 (MO 1295/2024)
Sumar
Ordinul aduce modificări și completări Procedurii de îndrumare şi asistenţă a contribuabililor/plătitorilor, acordate de către ANAF, şi de coordonare metodologică a activităţii de aplicare unitară a legislaţiei fiscale şi procedural fiscale desfăşurate de structurile de asistenţă contribuabili, precum şi în domeniul tehnologiei informaţiei.
Ordinul introduce o excepție pentru organismele profesionale reglementate de la tratamentul standard al procedurii de asistență. Excepția ia în considerare că un element esențial al conformării voluntare a contribuabililor îl reprezintă conlucrarea cu organismele profesionale reglementate, în contextul în care aceste organisme profesionale nu adresează solicitări în calitate de contribuabil, ci solicitările sunt specifice profesiei respective și sunt general valabile tuturor membrilor categoriei profesionale respective, vizând în esență aspecte referitoare la intenția de legiferare.
Detalii
Solicitările transmise de organismele profesionale urmează să fie soluționate de Ministerul Finanțelor sau ANAF aparat central, după caz, în funcție de problematica pentru care se solicită opinia, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
- să vizeze clarificări privind modul de aplicare a legislaţiei fiscale, primare sau secundare, pentru care MF sau ANAF, după caz, are atribuţii de reglementare, potrivit legii;
- să fie specifice organismului profesional solicitant sau membrilor organismului profesional respectiv, conform drepturilor şi competenţelor prevăzute în legea sa de organizare şi funcţionare;
- să vizeze o problemă general valabilă de aplicare şi să nu conţină situaţii punctuale şi elemente de identificare ale unor contribuabili/plătitori. Prin hotărâre a organelor de conducere a organismului profesional se stabilesc mecanisme şi proceduri interne în determinarea caracterului general al problematicii. Hotărârea dată în aplicarea prezentului punct se publică pe site-ul organismului profesional. În solicitare trebuie să se indice hotărârea organului de conducere cu privire la aceasta;
- să conţină o prezentare generală a problematicii, argumente de fapt şi de drept, precum şi propriile concluzii;
- să conţină o propunere a organismului profesional, argumentată corespunzător, cu privire la cea mai caracterizată variantă/soluţie de aplicare dintre cele identificate sau, după caz, o propunere motivată de completare/modificare a textelor legale vizate.
Organismul profesional transmite solicitarea la MF sau ANAF aparat central, după caz, în funcţie de problematica pentru care se solicită opinia. În această situaţie, solicitarea transmisă MF/ANAF, precum şi răspunsul primit se publică pe site-ul organismului profesional, în termen de 30 de zile de la primirea răspunsului de la MF/ANAF, cu anonimizarea datelor cu caracter personal ale persoanelor care semnează, şi, în măsura în care este posibil, se transmit sau se pun la dispoziţia membrilor organismului profesional şi se diseminează în cadrul cursurilor de pregătire profesională organizate pentru membrii organismului profesional.
Alte noutăți legislative
Ordinul 7032/2024 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANAF 2.012/2016 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum şi a modelului şi conţinutului unor formulare (MO 1325/2024)
Sumar
Ordinul modifică și completează OPANAF 2012/2016 pentru aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum și a modelului și conținutului unor formulare, modificările având ca scop corelarea prevederilor procedurale cu modificările legislative apărute ulterior, cu impact și în procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum și pentru clarificarea unor aspecte procedurale.
Detalii
Menționăm câteva din aspectele mai importante ale modificărilor:
- stabilirea în sarcina ANAF a obligației ca, după anularea înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile membră a unui grup fiscal de TVA, să procedeze la scoaterea din grupul fiscal unic de TVA a persoanelor impozabile cărora li se anulează înregistrarea în scopuri de TVA;
- reglementarea situației înregistrării în scopuri de TVA la solicitarea organelor cu atribuții de control fiscal, în sensul că decizia privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA, să fie emisă doar pe baza actelor administrativ-fiscale emise de organul fiscal de control rămase definitive prin neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege sau prin hotărâre judecătorească definitivă, în situația în care acestea au fost atacate în justiție;
- asigurarea exercitării dreptului contribuabilului de a fi ascultat, prevăzut de art.9 din Codul de procedură fiscală, înainte de luarea deciziei privind înregistrarea în scopuri de TVA, cu excepția situației în care situația a fost identificată de organele de control fiscal;
- modificarea formularului de „Notificare privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA, potrivit prevederilor art.316 alin.(10)/art.317 alin.(4) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”, în scopul eliminării obligației persoanei notificate de a se prezenta la sediul organului fiscal pentru a depune declarația de mențiuni, în vederea solicitării înregistrării în scopuri de TVA;
- aprobarea unei „Înștiințări privind sistarea procedurii de înregistrare, din oficiu, în scopuri de TVA”, care va fi comunicată în situațiile în care, fie contribuabilul solicită înregistrarea în scopuri de TVA, prin depunerea declarației de mențiuni, ulterior începerii procedurii de înregistrare în scopuri de TVA, fie acesta prezintă, în cadrul procedurii de audiere, documente din care rezultă că nu avea obligația să solicite înregistrarea în scopuri de TVA.
- completarea prevederilor procedurale, în sensul că se anulează înregistrarea în scopuri de TVA, pentru persoanele impozabile care se încadrează în prevederile art.316 alin.(11) lit.d) din Codul fiscal, chiar dacă pentru perioada respectivă există o decizie de impunere emisă de organul de inspecție fiscală sau o decizie de impunere, din oficiu, emisă de organul fiscal competent, rămasă definitivă conform art.107 alin.(5) din Codul de procedură fiscală.
Ordinul 3241/2024 3241/2476 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere) (MO 1257/2024)
și
Ordinul 2412/2024 3162/2412 privind modificarea şi completarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011
Ordinele aduc completări nomenclatorului privind clasificarea ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere).
Ordonanță de urgență 137/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative, a OUG 75/1999 privind activitatea de audit financiar, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative (MO 1215/2024)
Ordinul 7/2024 privind modificarea şi completarea Ordinului BNR 4/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situaţiilor financiare periodice la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile instituţiilor financiare nebancare în scopuri de monitorizare/supraveghere prudenţială (MO 1219/2024)
Ordinul 8/2024 privind modificarea şi completarea Ordinului BNR 9/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea situaţiilor financiare FINREP la nivel individual, conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile instituţiilor de credit în scopuri de supraveghere prudenţială, precum şi a Ordinului BNR 10/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportărilor periodice cuprinzând informaţii statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din alte state membre (MO 1219/2024)
Cursurile valutare de închidere ale anului 2024
Cursurile valutare comunicate de BNR care sunt folosite la închiderea anului 2024 pentru evaluarea elementelor monetare de activ și de pasiv exprimate în valută (disponibilități bănești, creanțe, datorii), cât și pentru evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute sunt:
1 EUR = 4,9741 RON; 1 USD = 4,7768 RON; 1 CHF = 5,2806 RON; 1 GBP = 5,9951 RON
Vă reamintim că în secțiunea “Resurse” a site-ului nostru găsiți un utilitar Excel prin care cursurile valutare sunt preluate automat de pe site-ul BNR si sunt alocate pe fiecare zi de valabilitate, conform regulilor contabile. Astfel, cursul valutar comunicat de BNR in ziua N va fi afișat pe datele de valabilitate N+1…N+2….pana la următoarea ședință valutară.
Cursul de închidere de lună este cursul valutar comunicat în ultima ședință valutară a lunii respective.
Indicatori sociali 2025
Impozite și contribuții 2025 pentru activități dependente | Angajator și beneficiar (pentru activități considerate dependente) (cota %) | Angajat și prestator de activități dependente (cota %) |
Contribuția pentru asigurări sociale (pensie) | - Nu se datorează pentru condiții normale de muncă - 4% pentru condiții deosebite de muncă - 8 % pentru condiții speciale de muncă | 25% |
Contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate (calculată la venitul brut) | Nu se datorează | 10% |
Impozitul pe venit | 10% | |
Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) | 2,25% | |
Fondul pentru neangajarea de persoane cu handicap (pentru angajatorii care au peste 50 salariați) | 4 x salarii minime pe economie la fiecare 100 de salariați | |
Valoarea unui tichet de masă impozabil în sensul impozitului pe venit | max. 40,04 lei | |
Salariul minim pe economie (brut) | -> 4.050 lei (începând cu 1 ianuarie 2025) -> 4.582 lei pentru angajații din domeniul construcțiilor -> 4.050 lei pentru angajații din sectorul agricol şi industria alimentară (începând cu veniturile lunii ianuarie 2025) | |
Diurnă (în țară) Pentru angajații instituțiilor publice Pentru angajații din sectorul privat | 23 lei 57,5 lei | |
Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025, au fost eliminate facilitățile fiscale acordate angajaților ce lucrează în sectorul IT, construcții, agricultură și industria alimentară. |