Newsletter nr. 5 – mai 2023

Newsletter 5 2023

Accesează varianta tip revistă a acestui Newsletter în format pdf: Română sau în Engleză 

Cuprins

  1. Perioada de păstrare a documentelor financiar contabile este de 5 ani, cu anumite excepții pentru achizițiile de bunuri cu o durată de viață mai mare (Ordinul 1447/2023)
  2. Noi fapte de evaziune fiscală în domeniul TVA au fost transpuse în legislația națională dintr-o directivă europeană (Legea 125/2023)
  3. Procedura privind reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizației de delegare, detașare, a indemnizației specifice detașării transnaționale, a prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, a fost publicată (Ordinul 874/1429/2023)
  4. Băncile vor fi obligate să adere de la 1 octombrie 2023 la mecanismul de comunicare electronică cu ANAF cu privire la actele de executare silită, pentru a evita executarea multiplă din mai multe conturi a popririlor instituite de ANAF (Ordinul 626/2023)
  5. Inițierea negocierii contractului colectiv de muncă devine obligatorie de la 10 angajați (OUG 42/2023)
  6. Procedura de acordare a facilităților fiscale programatorilor din domeniul IT a fost din nou modificată (Ordinul 1415/20463/3964/967/2023)
  7. Au fost aduse modificări cu privire la contribuția de solidaritate datorată de societățile care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor (Legea 119/2023)
  8. Alte noutăți, informații și proiecte legislative
  9. Cursurile de închidere ale lunii mai 2023
  10. Indicatori sociali

Ordinul 1447/2023 pentru modificarea și completarea unor reglementări privind documentele financiar-contabile (MO 453/2023)

Sumar

Ordinul actualizează prevederile OMFP 2.634/2015 privind documentele financiar-contabile cu privire la perioada de păstrare a acestora, în contextul în care această perioadă a fost redusă la 5 ani.

Detalii

Reamintim că OMFP 2.634/2015 reglementează modelele documentelor financiar-contabile, normele generale și specifice de întocmire şi utilizare a acestora, cât și elementele obligatorii pe care trebuie să le conțină documentele financiar-contabile.

Anterior au fost aduse modificări Legii 82/1991 a contabilității în ceea ce privește perioadele de păstrare a documentelor financiar-contabile, astfel:

  • Legea 195/2022 – a redus perioada de păstrare a statelor de salarii de la 50 ani la 5 ani
  • Legea 36/2023 – a stabilit perioada de păstrare a tuturor documentelor financiar-contabile, cât și a datelor înregistrate în contabilitate, pe suporturi tehnice, la o perioadă de cinci ani, calculată de la 1 iulie a anului următor exercițiului financiar în care au fost întocmite.

Prezentul ordin aduce următoarele completări OMFP 2.634/2015:

  • Reconstituirea documentelor este obligatorie pentru documentele financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse, care se află în termenul de păstrare prevăzut de legea contabilităţii.
  • Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 din legea contabilităţii timp de 5 ani calculaţi de la data de 1 iulie a anului următor celui încheierii exerciţiului financiar în care au fost întocmite, inclusiv pentru statele de salarii.

Completări similare sunt aduse și OMFP 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă, cât și OMFP 3.103/2017 privind aprobarea Reglementarilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.

Documentele justificative care atestă provenienţa unor bunuri cu durată de viată mai mare de 5 ani se păstrează pe perioada corespunzătoare duratei de viaţă utilă a acestora.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 125/2023 privind completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale (MO 440/2023)

Sumar

Sunt aduse completări prevederilor din Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, fiind transpuse prevederi din Directiva (UE) 2017/1.371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal.

Detalii

Legea adaugă următoarele prevederi în Legea 241/2005:

  • Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi orice acţiune sau inacţiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier având ca efect diminuarea cu cel puţin 10.000.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, a resurselor bugetului Uniunii Europene, prin:
    • utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA;
    • nedivulgarea de informaţii privind TVA, atunci când aceste informaţii trebuie divulgate potrivit legii;
    • prezentarea de declaraţii corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.
  • Tentativa la infracţiunea de mai sus se pedepseşte.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 874/1429/2023 privind aprobarea procedurii de aplicare a prevederilor art. IV alin. (1) şi (2) din Legea nr. 72/2022 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative (MO 395/2023)

Sumar

Ordinul este emis în comun de Ministerul Finantelor și de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale în contextul în care Legea 72/2022 a introdus prevederea că reîncadrarea fiscală a sumelor acordate sub forma indemnizaţiei de delegare, a indemnizaţiei de detaşare, inclusiv a indemnizaţiei specifice detaşării transnaţionale, a prestaţiei suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, primite de salariaţi, poate fi realizată de organele fiscale (ANAF), în urma controalelor efectuate de organele competente ale Inspecției Muncii.

Detalii

Ordinul aprobă procedura privind reîncadrarea fiscală menționată mai sus, reîncadrare care nu se mai poate face de ANAF fără ca organele Inspecției Muncii să se pronunțe asupra naturii veniturilor acordate sub forma indemnizației de delegare/detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale, prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate.

În baza acestei proceduri, Inspecția Muncii are obligativitatea verificării naturii veniturilor menționate fie la cererea autorităților și instituțiilor publice, precum și a oricăror alte entități, dar și din oficiu.

În urma controalelor efectuate, ITM încheie procese-verbale de control și, după caz, procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, care vor fi ulterior transmise către organele fiscale teritoriale ANAF în termen de 45 de zile lucrătoare de la data încheierii lor.

Dacă verificarea ITM s-a făcut din oficiu, în urma transmiterii documentelor către ANAF, aceasta selectează pe baza criteriilor de risc contribuabilii asupra cărora se vor face verificări. Reîncadrările efectuate de ANAF se vor face în baza art. 11 alin. (1) din Codul fiscal, ANAF fundamentându-și constatările în ceea ce privește impozitul pe venit și contribuțiile sociale pe concluziile celor de la Inspecția Muncii.

În situația în care ANAF constată prin analizele de risc și a controalelor inopinate efectuate situații cu potențiale reîncadrări ale indemnizațiilor menționate mai sus, va solicita în maxim 15 zile lucrătoare către ITM, realizarea de verificări la respectivii contribuabili pentru confirmarea situației identificate. În urma primirii actelor de control de la ITM, ANAF poate demara acțiuni de inspecție fiscală prin care să dispună, după caz, reîncadrarea fiscală a sumelor acordate salariaților sub forma indemnizației de delegare, detașare, inclusiv a indemnizației specifice detașării transnaționale, și a prestației suplimentare acordate în baza clauzei de mobilitate, luând în considerare constatările efectuate de ITM.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 626/2023 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui ANAF 878/2022 privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanță a actelor de executare și a procedurii de comunicare a acestora (MO 399/2023)

Sumar

Ordinul aduce completări reglementărilor privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanță a actelor de executare (sistemul e-Popriri) și a procedurii de comunicare a acestora.

Băncile vor fi obligate să adere de la 1 octombrie 2023 la mecanismul de comunicare electronică cu ANAF cu privire la actele de executare silită, pentru a evita executarea multiplă din mai multe conturi a popririlor instituite de ANAF.

Detalii

Ordinul vizează comunicarea dintre bănci și ANAF astfel încât să se evite ca o poprire asupra unui contribuabil să se execute din mai multe conturi ale contribuabilului, deținute la mai multe bănci și practic prevenirea situațiilor în care contribuabilul este executat de mai multe ori pentru aceeași obligație, iar ANAF încasează sume în plus pe care ulterior trebuie să le restituie.

Astfel, Ordinul 626/2023, introduce obligația băncilor de a transmite prin sistemul e-Popriri, detalii despre sumele care pot fi plătite din conturile persoanelor pe numele cărora există popriri la ANAF. Această obligație se va aplica de la 1 octombrie 2023.

Precizăm că, la momentul actual, aderarea la mecanismul de comunicare electronică a actelor de executare silită este opțională pentru bănci, iar în mod practic doar o singură bancă a aderat la acest mecanism, restul nu transmit informații periodice despre sumele disponibile de plată pentru popririle înființate de ANAF.

înapoi la cuprins ⇑

Tax Group iunie 2023

Ordonanță de urgență 42/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social şi a Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (MO 459/2023)

Sumar

Ordonanța aduce modificări Legii 367/2022 privind dialogul social și Legii 53/2003 privind Codul muncii. Dintre acestea dorim să evidențiem scăderea nivelului de la care devine obligatorie inițierea negocierii colective la nivelul entității la 10 salariați.

Detalii

Menționăm principalele modificări aduse Codului muncii:

  • limita de la care apare obligația negocierii colective la nivel de unitate este redusă de la 21 salariați la 10 salariați. Practic orice angajator cu cel puțin 10 salariați este obligat să inițieze negocierea colectivă la nivel de unitate.
  • Este expres stabilită competența materială a tribunalelor de a judeca în primă instanță toate tipurile de conflicte individuale și colective de muncă și sunt reglementate termenele de apel.

înapoi la cuprins ⇑

Ordinul 1415/20463/3964/967/2023 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator (MO 370/2023)

Sumar

Ordinul reglementează o nouă procedură de acordare a scutirii de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator. Această nouă procedură se aplică de la 1 iunie 2023.

Sunt abrogate prevederile anterioare. Reamintim că procedura de acordare a facilităților fiscale pentru sectorul IT fusese actualizată la 1 ianuarie 2023.

Detalii

Care sunt noutățile aduse?

Facilitatea se aplică și salariaților din instituțiile publice locale

Începând cu 1 ianuarie 2023, facilitățile fiscale pentru sectorul IT s-au extins și către sectorul public, fiind incluși salariații din instituțiile publice centrale. Noua procedură extinde aplicabilitatea acestora și către instituțiile publice locale.

Facilitatea se poate aplica și salariaților delegați

Pe lângă contractul individual de muncă, raportul de serviciu, actul de detașare și statutul special prevăzut de lege, pe listă se introduce actul de delegare, care anterior nu era inclus în scopul aplicării facilităților.

Extinderea domeniilor acoperite

Este reformulat articolul ce face referire la compartimentul din care trebuie să facă parte postul angajatului, fiind extinse domeniile de activități vizate. Astfel, postul trebuie să facă parte dintr-un compartiment care are ca obiect de activitate cel puțin unul dintre următoarele domenii, evidențiat în organigrama angajatorului: tehnologia informației și a comunicațiilor, inteligență artificială și tehnologii digitale emergente, administrare fiscală în format electronic, baze de date, servicii de e-guvernare și transformare digitală.

Anterior se prevedea că postul trebuie să facă parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidențiat în organigrama angajatorului – cum ar fi: direcție, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare.

Pentru mai multe informații despre aplicarea facilităților în domeniul IT vă recomandăm să citiți articolul nostru dedicat pe care îl puteți accesa aici.

înapoi la cuprins ⇑

Legea 119/2023 pentru aprobarea OUG 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie (MO 410/2023)

Sumar

Legea aduce modificări în ceea ce privește contribuția de solidaritate datorată de societățile care desfășoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor.

Detalii

Prin intermediul OUG 186/2022 a fost introdusă o contribuție de solidaritate ce este datorată de societățile care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor și care au ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.

Contribuția de solidaritate este de 60% și se aplică profiturilor excedentare pentru exercițiul financiar 2022, respectiv pentru exerciţiul financiar 2023, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021.

Legea 119/2023 aprobă OUG 186/2022 și aduce câteva modificări acesteia.

Astfel, prin excepție, sunt obligate la plata contribuției de solidaritate pentru anii 2022 și 2023 persoanele plătitoare de impozit pe profit și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, care desfășoară activități în domeniile prevăzute de Regulamentul (UE) 2022/1.854 și care desfășoară atât activități de extracție a țițeiului, cât și de rafinare a țițeiului. În acest caz, contribuția de solidaritate datorată de către contribuabilii care desfășoară atât activități de extracție, cât și de rafinare este de 350 lei pe tona de țiței procesat în activitatea de rafinare.

Contribuabilii care în perioada 2018—2021 nu au obținut producție din activitățile de extracție a țițeiului și de rafinare a țițeiului nu datorează contribuția de solidaritate.

înapoi la cuprins ⇑

Alte noutăți legislative

Ordinul 1481/1745/2023 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind utilizarea formularului ”Declaraţie privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale” (MO 452/2023)

Sumar

Ordinul aprobă Instrucţiunile privind utilizarea formularului “Declaraţie privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale”.

Detalii

Beneficiarii de fonduri acordate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă întocmesc şi transmit coordonatorilor de reformă şi/sau investiţii/ordonatorilor principali de credite finanţaţi integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale cu rol de agenţie de implementare “Declaraţia privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale” aferentă activităţilor desfăşurate în baza contractelor încheiate cu prestatorii de servicii sau alţi operatori economici.

Transmiterea formularului se realizează de către beneficiari la termenele şi prin modalităţile stabilite în cadrul contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare sau prin ghidurile specifice, după caz sau în cadrul acordurilor/protocoalelor de implementare sau prin alte categorii de aranjamente juridice încheiate între coordonatorii de reformă şi/sau investiţii.

Coordonatorii de reformă şi/sau investiţii transmit trimestrial organului fiscal competent pentru administrarea contribuabilului copia “Declaraţiei privind nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă şi din fonduri publice naţionale” depuse de contribuabilul plătitor care are calitatea de persoană înregistrată în scopuri de TVA, în anumite perioade sau pe întreaga perioadă cuprinsă între data emiterii facturilor înscrise în această declaraţie şi data depunerii declaraţiei.

ANAF, prin structurile teritoriale, dispune controale la contribuabilii selectaţi pe baza analizei de risc în vederea verificării corectitudinii datelor declarate pe propria răspundere de reprezentantul legal al persoanei înregistrate în scopuri de TVA.

În situaţia neconfirmării datelor declarate pe propria răspundere de reprezentantul legal al persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, în urma controalelor fiscale efectuate în baza analizei de risc de către organele fiscale, actul de control cu rezultatele verificării va fi transmis coordonatorului de reformă şi/sau investiţii, în vederea efectuării corecţiilor necesare.

înapoi la cuprins ⇑

Acordarea de cadouri copiilor minori ai angajaților cu ocazia zilei de 1 iunie

Cadourile în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, angajaților în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie, sunt venituri neimpozabile și nu se cuprind în baza de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare copil minor nu depăşeşte 300 lei.

Suma ce depășește limita maximă de 300 lei reprezintă venit impozabil pentru salariați pentru care se datorează impozit pe venit 10%, CAS 25% și CASS 10%.

Pentru angajatorii plătitori de impozit pe profit, acordarea cadourilor reprezintă cheltuieli sociale cu deductibilitate limitată, indiferent de valoarea cadourilor, și se deduc în limita unei cote de până la 5% aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

înapoi la cuprins ⇑

Cursurile valutare de închidere ale lunii mai 2023

Cursurile valutare comunicate de BNR care sunt folosite la închiderea lunii mai 2023 pentru evaluarea elementelor monetare de activ și de pasiv exprimate în valută (disponibilități bănești, creanțe, datorii), cât și pentru evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute sunt:

1 EUR = 4,9696 RON; 1 USD =  4,6562 RON; 1 CHF = 5,1125 RON; 1 GBP = 5,7565 RON

înapoi la cuprins ⇑

Indicatori sociali 2023

Impozite și contribuții 2023

pentru activități dependente

Angajator și beneficiar

(pentru activități considerate dependente)

(cota %)

Angajat și prestator de activități

dependente

(cota %)

Contribuția pentru asigurări sociale (pensie)

- Nu se datorează pentru condiții normale de muncă

- 4% pentru condiții deosebite de muncă


- 8 % pentru condiții speciale de muncă

25% (*)

Contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate (calculată la venitul brut)

Nu se datorează

10% (*)

Impozitul pe venit

10% (*)

Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM)

2,25% (*)

Fondul pentru neangajarea de persoane cu handicap (pentru angajatorii care au peste 50 salariați)

4 x salarii minime pe economie

la fiecare 100 de salariați

Valoarea unui tichet de masă impozabil în sensul impozitului pe venit

max. 30 lei (începând cu iulie 2022)

Salariul minim pe economie (brut)

de la 1 ianuarie 2023

3.000 lei

4.000 lei pentru angajații din domeniul construcțiilor

Diurnă (în țară)

Pentru angajații instituțiilor publice

Pentru angajații din sectorul privat

23 lei (începând cu 1 aprilie 2023)


57,5 lei

(*) Dacă angajatorii din domeniul construcțiilor, din agricultură sau din industria alimentară au o cifră de afaceri de minim 80% din activitățile definite de lege, se aplică facilitățile de mai jos pentru salariile brute cuprinse între 4.000 lei și 10.000 lei:

- angajatul nu datorează impozit pe venit și CASS

- cota de CAS datorată de angajat este redusă la 21,25%

- reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă (CAM) datorată de angajator, de la 2,25% la 0,3375% (aplicabilă în momentul aprobării reducerii ca ajutor de stat)

înapoi la cuprins ⇑