Newsletter nr. 12 – decembrie 2023

Newsletter 12 2023 RO

Accesează varianta tip revistă a acestui Newsletter în format pdf: Română sau în Engleză 

Cuprins

  1. Ordonanța „trenuleț” de modificare a Codului Fiscal și a altor acte normative (OUG 115/2023)
  2. Modificarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal (HG 1336/2023)
  3. Câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este de 7.567 lei (Legea 422/2023)
  4. Actualizarea listei contribuabililor mari și mijlocii (Ordinul 1945/2023)
  5. Formularul 114 – Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a lucrătorilor culturali profesionişti pentru care a fost plătită contribuţia (Ordinul 2006/1193/4680/2023)
  6. Persoanele juridice din sectoarele petrol și gaze naturale care aplică impozitul suplimentar de la 1 ianuarie 2024 (Ordinul 5433/2023)
  7. Procedura privind cesiunea creanţelor bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei (Ordinul 1940/2023)
  8. Procedura privind stingerea, prin compensare, a creanţelor fiscale ale contribuabililor, certe, lichide şi exigibile faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, cu obligaţiile fiscale/bugetare datorate bugetului de stat (Ordinul 5329/2201/2023)
  9. Actualizarea formularului 112 (Ordinul 1994/2023)
  10. DAC 7 și noile obligații de raportare ce se adresează operatorilor de platforme (Ordinul 1946/2023, Ordinul 1996/2023 și Ordinul 2026/2023)
  11. Alte noutăți fiscale
  12. Cursurile valutare de închidere ale anului 2023
  13. Indicatori sociali

Ordonanță de urgență 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene (MO 1139/2023)

Sumar

Ordonanța aduce modificări multiple Codului fiscal și multor acte normative. Este o nouă ordonanță „trenuleț” cu care executivul ne-a obișnuit la finalul anului. Din păcate aceasta este cu siguranță cea mai mare și mai complicată, mai ales dacă avem în vedere și reglementările masive modificate prin Legea 296/2023 la finalul lunii octombrie.

Prezentăm în cele ce urmează principalele modificări aduse Codului fiscal, pe fiecare capitol, urmate de alte modificări aduse altor acte normative.

Detalii

A. CODUL FISCAL

A.1 Impozitul pe profit

Modificarea regulilor de reportare/recuperare a pierderilor fiscale

Pierderile fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, se recuperează din profiturile impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv din profiturile impozabile, în următorii 5 ani consecutivi. Anterior, recuperarea pierderilor se făcea în 7 ani consecutivi, fără existența plafonului de 70%.

Pierderile fiscale anuale aferente anilor precedenţi anului 2024/anului care începe în 2024, rămase de recuperat la data de 31 decembrie 2023, se recuperează din profiturile impozabile realizate începând cu anul 2024, în limita a 70% din profiturile impozabile respective, pe perioada rămasă de recuperat din cei 7 ani consecutivi ulteriori anului înregistrării acelor pierderi.

Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi care anterior au realizat pierdere fiscală aplică aceste prevederi de la data la care au revenit plătitori de impozit pe profit.

Ajustările pentru deprecierea creanțelor

Este redusă limita de deducere a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor de la 50% la 30% și se va aplica doar creanțelor comerciale.

Astfel, pentru creanțele comerciale înregistrate începând cu 1 ianuarie 2024, se limitează la 30% deductibilitatea ajustărilor pentru deprecierea acestora și vor trebui îndeplinite aceleași condiții existente anterior (creanțele să fie neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței, să nu fie garantate de altă persoană și să fie datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului).

Creanțele comerciale sunt definite ca fiind sume datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate.

Anterior deducerea era permisă tuturor tipurilor de creanțe.

Cheltuielile sociale

Următoarele categorii de cheltuieli sunt adăugate din 2024 în categoria cheltuielilor sociale:

Bursele private, acordate potrivit Legii nr. 376/2004

Cheltuielile privind bursele private nu se mai pot deduce sub forma creditului fiscal, ci se vor include în categoria cheltuielilor sociale și vor deveni deductibile în limita a 5% din cheltuielile cu salariile personalului, în limita a 1.500 lei/fiecare bursă acordată.

Pentru bursele acordate până la 31 decembrie 2023/sfârșitul anului fiscal modificat care se încheie în 2024, dacă beneficiarul restituie suma contribuabilului în alt an decât cel în care a fost acordată bursa, suma dedusă din impozitul pe profit, în perioadele fiscale precedente, se adaugă ca diferență de plată la impozitul pe profit datorat în trimestrul/anul restituirii bursei.

Cheltuielile cu educația timpurie

Sumele achitate de contribuabili pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie, se vor considera cheltuieli sociale, deductibile în limita a 5% din cheltuielile cu salariile personalului, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. În cazul sumelor plătite direct de către angajat, acestea se acordă de către angajator, în limita aceluiaşi plafon, pe baza documentelor justificative prezentate de angajat.

Suma se acordă unui singur părinte, la un singur angajator, prin prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui. În situaţia în care angajatul desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, angajatul are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de plăţi de la un alt angajator.

Cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor

Aceste cheltuieli rămân în categoria cheltuielile sociale ale societății, deductibile în limita a 5% din cheltuielile cu salariile personalului, în lista acestor unităţi aflate în administrarea contribuabililor adăugându-se creşele și grădiniţele.

Cheltuielile aferente sediilor sociale

Amortizarea fiscală pentru un sediu social care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice, situat în clădiri de locuințe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidenţiale definite potrivit prevederilor legale, înregistrate în patrimoniul contribuabilului, este deductibilă la nivelul de 50%. În cazul utilizării sediilor sociale, aflate în patrimoniul contribuabilului, în scop personal de către acţionari sau asociaţi, amortizarea fiscală aferentă sediului social nu se deduce la calculul rezultatului fiscal.

Cheltuieli de funcționare, întreținere și reparații aferente sediilor contribuabililor 

Se pot deduce 50% din valoarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia contribuabilului în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop.

Se pot deduce 50% din valoarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu social achiziţionat de către contribuabil în clădiri de locuinţe sau în clădiri individuale de locuit, din ansambluri rezidenţiale definite potrivit prevederilor legale, care nu este utilizat exclusiv în scopul activităţii economice. În cazul în care sediul social, aflat în patrimoniul contribuabilului, este utilizat în scop personal de către acţionari sau asociaţi, cheltuielile respective sunt considerate ca fiind efectuate în favoarea acestora, fiind nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

Cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu, sunt deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996 (anterior limita era majorată cu 10%).

Cheltuielile aferente achiziției de case de marcat

Achizițiile de case de marcat nu se mai pot deduce din impozitul pe profit sub forma creditului fiscal. Ca urmare, începând cu 2024/anul fiscal modificat care începe în 2024, cheltuielile reprezentând costul de achiziție al caselor de marcat (AMEF) reprezintă cheltuieli deductibile.

Ultimul an fiscal în care sumele rămase de reportat se scad din impozitul pe profit este anul fiscal 2023, respectiv anul fiscal modificat care se încheie în anul 2024.

Sumele reprezentând case de marcat, rămase de reportat după scăderea din impozitul pe profit aferent anului fiscal 2023/anului fiscal modificat care se încheie în anul 2024, reprezintă elemente similare cheltuielilor începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024. În acest caz, cheltuielile reprezentând amortizarea fiscală a aparatelor de marcat electronice fiscale sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal.

Sponsorizări – redirecționarea impozit profit 

Se mențin limitele actuale de la cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat. Bursele private nu mai sunt incluse în această categorie și nu se mai pot deduce sub formă de credit fiscal.

Se menține posibilitatea de a redirecționa limita nefolosită, prin depunerea formularului D177, dar acesta va trebui să se depună până la termenul de depunere a declarației de impozit pe profit (D101) și nu în termen de 6 luni de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit.

Se introduce o limită mai mică pentru folosirea creditului fiscal în cazul operatorilor economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară. În cazul acestora, creditul fiscal pentru sponsorizare/mecenat se poate scădea până la plafonul minim dat de 0,15% din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit datorat.

Deductibilitatea dobânzilor și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic

Deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni cu persoane afiliate, care nu finanțează achiziţia/producţia unor imobilizări în curs de execuție/activelor ce se vor stabili prin ordin al ministrului finanțelor, va fi limitată la plafonul de 500.000 euro. Acest plafon nu se aplică instituţiilor de credit, sucursalelor din România ale instituţiilor de credit, instituţiilor financiare nebancare, sucursalelor din România ale instituţiilor financiare nebancare şi întreprinderilor de investiţii.

Se menține plafonul de 1.000.000 euro în care pot fi deduse, într-o perioada fiscală, costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții/operațiuni efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât şi cu persoanele neafiliate.

Costurile excedentare reportate se repartizează proporțional, în funcție de ponderea tranzacțiilor efectuate cu persoane afiliate, respectiv neafiliate în total tranzacții.

Costurile excedentare ale îndatorării reportate la 31 decembrie 2023 se alocă, în anii fiscali următori, plafonului deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.

Sedii permanente

Rezultatul fiscal al sediului permanent/sediului permanent desemnat se determină prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea valorii de piaţă a unui transfer efectuat între persoana juridică străină şi sediul său permanent.

La stabilirea valorii de piață a transferului efectuat între persoana juridică străină și sediul său permanent se au în vedere prevederile din Raportul 2010 privind alocarea profiturilor către sediile permanente, emis de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și publicat pe site-ul acestei organizații (https://www.oecd.org/ctp/transfer-pricing/45689524.pdf). Deși linkul este dat oficial în OUG 115/2023, acesta nu va deschide raportul menționat, ci vă va indica faptul că pagina respectivă a fost arhivată și poate fi accesată aici.

Consolidarea impozitului pe profit

La determinarea impozitului pe profit datorat de grupul fiscal nu se mai iau în considerare cheltuielile privind bursele private și costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale.

În perioada aplicării sistemului de consolidare fiscală, rezultatul fiscal consolidat negativ înregistrat de grupul fiscal se recuperează în procent de 70% din rezultatul fiscal consolidat pozitiv al acestuia. Recuperarea rezultatelor fiscale consolidate negative se efectuează în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit. Aceleași condiții se aplică și în cazul desființării grupului fiscal.

înapoi la cuprins ⇑

A.2 Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) / Impozitul specific pe cifra de afaceri pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale

Sunt modificate elementele pentru determinarea IMCA , astfel:

  • se elimină sintagma „care nu sunt cuprinse în indicatorul I” referitoare la veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale luate în calcul la determinarea veniturilor care se scad pentru determinarea cifrei de afaceri;
  • se stabilește obligația de a păstra în patrimoniu imobilizările în curs/activele care intră în formula de calcul a IMCA cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. În cazul nerespectării acestei condiții, pentru sumele respective se recalculează IMCA şi se datorează sume accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la trimestrul/anul scăderii acestora. În acest caz, contribuabilul are obligația depunerii declarației fiscale rectificative. Nu intră sub incidența acestor prevederi activele care se înscriu în oricare dintre următoarele situații:
    • sunt transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;
    • sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;
    • sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. În cazul activelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
    • sunt scoase din patrimoniu ca urmare a îndeplinirii unor obligații prevăzute de lege.

Este clarificat faptul că, în cazul grupului fiscal, cifra de afaceri de 50.000.000 euro se calculează de persoana juridică responsabilă prin însumarea cifrei de afaceri a membrilor.

Prevederile de mai sus se aplică și în cazul impozitului specific pe cifra de afaceri pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol şi gaze naturale.

înapoi la cuprins ⇑

A.3 – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Modificările aduse regimului microîntreprinderilor au fost detaliate în articolul nostru dedicat pe care îl puteți accesa mai jos:

Microîntreprinderi – 2024

înapoi la cuprins ⇑

A.4 Taxa pe valoarea adăugată

Se adaugă o nouă categorie de produse cărora li se aplică cota de TVA de 9% de la 1 ianuarie 2024 – laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică.

Se introduce limitarea la 50% a dreptului de deducere a TVA aferente cumpărării, închirierii sau leasingului de clădiri/spații de locuit, indiferent de destinația acestora, situate în zone rezidențiale sau în blocuri de locuințe și a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spații de locuit, dacă acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice. Limitarea se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare datei de la care România primește decizie de derogare de la dispozițiile Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA pentru această măsură.

Nu se face plata efectivă la organele vamale pentru importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care depun declarații vamale prin utilizarea procedurii de vămuire centralizată (anterior de cei care au obținut certificatul de operator economic autorizat).

Se prelungește suspendarea depunerii formularelor 392A, 392B și 393 până la 31 decembrie 2026.

înapoi la cuprins ⇑

A.5 Impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii

A.5.1 – Veniturile din salarii
Plafonul de 33% din salariul de bază ce cuprinde venituri neimpozabile, va fi modificat, începând cu veniturile lunii ianuarie 2024, astfel:

  • sunt eliminate facilitățile pentru telemuncă, adică posibilitatea acordării unei sume neimpozabile lunare pentru regimul de telemuncă în valoare de 400 lei. Aceasta devine practic impozabilă.
  • contravaloarea abonamentelor sportive se reduce de la 400 euro la 100 euro/an. Această limită este preluată și la deducerea pentru abonamentele suportate de angajați pentru ei și/sau oricare persoană aflată în întreținerea lor.
  • se include în plafon diferența favorabilă între dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite.
  • se includ sumele suportate de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților, în limita a 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.

Sunt aduse completări cu privire la modul de recunoaștere și de impozitare a unor venituri, acestea fiind aplicabile de la 1 ianuarie 2024. Astfel:

  • Sumele reprezentând contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajații proprii și membrii de familie ai acestora sunt venituri aferente lunii în care se aprobă decontul, respectiv venituri aferente lunii în care sunt acordate, în situația în care nu există obligația prezentării unor documente justificative.
  • Sumele reprezentând contribuțiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajații proprii sunt venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
  • Sumele reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajații proprii sunt venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
  • Sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii sunt venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative.
  • Sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaților proprii în unități de educație timpurie, potrivit legii, sunt venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plata, pe baza documentelor justificative;
  • Sumele reprezentând diferența favorabilă dintre dobânda preferențială stabilită prin negociere și dobânda practicată pe piață, pentru credite și depozite, se consideră venituri aferente fiecăreia dintre lunile în care este scadent creditul, respectiv luna în care se înregistrează în cont dobânda aferentă depozitului.

Facilități fiscale

Facilitatea fiscală cu privire la suma neimpozabilă de 200 de lei din salariul minim se prelungește și în perioada ianuarie-decembrie 2024.

Menționăm că facilitatea constă în neimpozitarea sumei de 200 de lei (atât la impozitul pe venit, dar și la contribuțiile sociale) și se aplică salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se află funcţia de bază, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

  • nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
  • venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.

Suma de 200 de lei se diminuează în funcţie de:

  • perioada din lună pentru care s-a acordat majorarea salarială;
  • data de la care angajații noi sunt încadraţi în muncă;
  • fracţia din lună pentru care se determină veniturile din salarii şi asimilate salariilor;
  • data de la care încetează contractul individual de muncă.

A.5.2 Veniturile din activități independente
Începând cu veniturile aferente anului 2024:

  • acordarea de burse private este o cheltuială deductibilă în limita unei cote de 5% din baza de calcul.
  • contravaloarea abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilități sportive este deductibilă în limita echivalentului în lei a 100 euro anual pentru fiecare persoană.
  • cheltuielile cu costul de achiziţie al caselor de marcat puse în funcțiune în anul respectiv sunt deductibile fiscal, dar nu se mai pot deduce din impozitul pe venit sub forma creditului fiscal;
  • cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat sunt nedeductibile fiscal, iar contribuabilii nu mai pot redirecționa din impozitul pe venit 3,5% pentru susținerea entităților non-profit;
  • cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție sunt nedeductibile fiscal.

A.5.3 Impozitul pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor
Sunt definite noi reguli pentru impozitarea veniturilor din chirii (altele decât cele din arendarea bunurilor agricole, precum şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală), în funcție de tipul chiriașului (persoană juridică sau persoană fizică).

Obligația de reținere la sursă a impozitului atunci când chiriașul este persoană juridică  

Este introdusă obligația de a reține la sursă impozitul în cazul în care chiriașul este o persoană juridică (sau orice persoană care conduce evidență contabilă potrivit legii).

Astfel, impozitul se va stabili la fiecare plată a chiriei, prin aplicarea cotei de impozitare de 10% asupra bazei impozabile determinată pe baza venitului brut din care se va scădea o cotă forfetară de 20%. Impozitul se va declara și plăti la buget până pe data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reținut.

Proprietarul nu va mai avea obligația să depună declarația unică pentru impozitul pe venit pentru aceste venituri.

Chiriașul este persoană fizică

Atunci când chiriașul este o persoană fizică, proprietarul rămâne obligat la calcularea și declararea impozitului, ca și până acum, dar impozitul se va stabili prin aplicarea cotei de impozitare de 10% asupra bazei impozabile determinată pe baza venitului brut din care se va putea scădea o cotă forfetară de 20%.

Alte prevederi la veniturile din cedarea folosinței bunurilor

Se elimină prevederea care stabilea că persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor, califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie.
Se elimină posibilitatea de a opta pentru aplicarea sistemului real pentru a determina venitul net din cedarea folosinței bunurilor.
Se diminuează cota de cheltuieli forfetare pentru determinarea venitului net în cazul veniturilor din arendă, de la 40% la 20%.

A.5.4 Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
Se modifică termenul de depunere de către notarii publici a declarației informative privind transferurile de proprietăți imobiliare.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, această declarație se va depune lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal. Până la finalul anului 2023, declarația s-a depus semestrial.

Declarația trebuie să cuprindă mai nou și numărul cadastral al proprietății imobiliare. Pe lângă această informație se mai includ pentru fiecare tranzacţie: părţile contractante, valoarea înscrisă în documentul de transfer, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, taxele notariale aferente transferului.
A.5.5 Impozitul pe veniturile din activități independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă și impozitul pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală
Se elimină posibilitatea de a redirecționa suma reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, potrivit legii.
A.5.6 Impozitul pe venit – Recuperarea pierderilor fiscale
Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinată în sistem real, se reportează şi se compensează de către contribuabil în limita a 70% din veniturile nete anuale, obţinute din aceeaşi sursă de venit în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

Pierderile din venituri obținute din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură provenind din străinătate se reportează şi se compensează de către contribuabil în limita a 70% din veniturile nete anuale de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

Pierderea netă anuală din operaţiuni de investiții precum câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, respectiv câștiguri din transferul aurului de investiții, definit potrivit legii, stabilită prin declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se recuperează în limita a 70% din câştigurile nete anuale obţinute în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

Pierderile nete anuale provenind din străinătate se reportează şi se compensează de către contribuabil în limita a 70% din câştigurile nete anuale de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

Pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenţi anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se compensează din veniturile nete anuale sau, după caz, câştigurile nete anuale realizate începând cu anul 2024, pe perioada rămasă din cei 7 ani, în limita a 70% din veniturile nete anuale sau, după caz, câştigurile nete anuale respective. Pentru aplicarea limitei de 70%, pierderile fiscale anuale înregistrate în anii precedenţi anului 2024, rămase necompensate la data de 31 decembrie 2023, se cumulează cu pierderile fiscale anuale înregistrate începând cu anul 2024.

A.5.7 Alte prevederi cu privire la contribuțiile sociale
Nivelul salariului minim de referință
Sunt aduse clarificări cu privire la salariul minim utilizat pentru încadrarea în plafoanele de contribuții sociale și pentru baza de calcul a contribuțiilor.
In situația in care, prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative, se utilizează, în același timp, mai multe valori ale salariului minim brut pe tara (cum este cazul în 2023), in aplicarea prevederilor art. 145, 146 si 1571, se ia in calcul valoarea cea mai mica a salariului minim brut pe tara, daca prin lege nu se prevede altfel.

In situația in care, prin hotărâre a Guvernului, se utilizează in cursul aceluiași an mai multe valori ale salariului minim brut pe tara, la verificarea încadrării venitului in plafoanele anuale, precum si la stabilirea bazei anuale de calcul al CAS, respectiv al CASS datorate, se ia in calcul valoarea salariului minim brut pe tara in vigoare la data de 25 mai a anului de realizare a venitului pentru care se stabilesc contribuțiile sociale. Prevederea se aplica si in cazul opțiunii exprimate potrivit art. 180 alin. (1) lit. a).

Astfel, pentru anul 2023 se utilizează salariul de 3.000 lei si nu 3.300 lei.

Sunt prevăzute reglementări cu privire la regularizarea sumelor prin declarația unică în situația în care în cursul anului 2023 a fost folosit un alt nivel al salariului minim pentru determinarea încadrării în plafoane sau pentru determinarea CAS și/sau CASS.

Alte prevederi

Este eliminată excepția de la plata CASS pentru concediile medicale acordate în baza OUG 158/2023. Excepția se menține pentru incapacitate temporara de munca acordată in urma unor accidente de munca sau a unor boli profesionale, in baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale – începând cu indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate aferente lunii ianuarie 2024.

Plătitorii de venituri au obligația de a elibera persoanelor fizice beneficiare de venituri, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului 2024, pentru anul 2023, un document cu privire la nivelul CAS, respectiv al CASS reținute la sursa, precum si nivelul salariului minim brut pe țară utilizat la calculul acestora.

înapoi la cuprins ⇑

B – Sistemul RO e-Factura

Termenul de transmitere a facturilor electronice

Se definește termenul de transmitere a facturilor electronice în situația în care există obligația utilizării sistemului național RO e-Factura. Acest termen este de 5 zile calendaristice de la data emiterii/termenul-limită de emitere a acestora conform Codului fiscal. Subliniem că obligația utilizării sistemului RO e-Factura în raporturile B2B există în două situații:

  • până la 30 iunie 2024 (inclusiv) pentru cazul în care atât furnizorul, cât și beneficiarul sunt înrolați în sistemul național RO e-Factura, în caz contrar nu se aplică facturarea electronică, ci doar o simplă raportare din partea emitentului
  • începând cu 1 iulie 2024, pentru facturarea între persoanele stabilite în România.

Astfel, observăm că legiuitorul introduce două termene diferite pentru obligații similare cu privire la RO e-Factura, astfel:

  • dacă emitentul facturii nu are obligația facturării electronice până la 1 iulie 2024, are însă obligația raportării electronice a facturilor emise în relația B2B până la 30 iunie 2024, termenul de raportare fiind 5 zile lucrătoare de la data emiterii/termenul-limită de emitere (așa cum a fost definit de art. LIX din Legea 296/2023)
  • dacă emitentul facturii a optat pentru facturarea electronică și o aplică deja în relație cu partenerii săi care au optat la rândul lor, în perioada 15 decembrie 2023 – 30 iunie 2024, aplică termenul definit pentru facturarea electronică prin OUG 120/2021, completat de OUG 115/2023, adică termenul de 5 zile calendaristice de la data emiterii/termenul-limită de emitere a acestora conform Codului fiscal.
  • începând cu 1 iulie 2024, facturarea electronică în relația B2B devine obligatorie, iar termenul de transmitere a facturii prin sistemul RO e-Factura este de 5 zile calendaristice de la data emiterii/termenul-limită de emitere a acestora conform Codului fiscal.

Remarcăm din start confuzia dată de reglementări prin simpla folosire a termenului de zile calendaristice sau lucrătoare și incapacitatea legiuitorului de a uniformiza termenul în primele 6 luni ale anului 2024, perioadă când vor exista practic 2 termene diferite.

Sancțiuni

În ceea ce privește sancțiunile pentru nerespectarea termenului, se extinde și după 1 iulie 2024 același nivel de sancționare a contravențiilor în funcție de tipul contribuabilului, nivel stabilit deja prin Legea 296/2023 și aplicabil și în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2024:

  • de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru contribuabilii mari;
  • de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru contribuabilii mijlocii;
  • de la 1.000 lei la 2.500 lei pentru celelalte persoane juridice și pentru persoanele fizice.

Începând cu 1 iulie 2024, amenda pentru comunicarea prin alte metode a unei facturi pentru care este obligatorie transmiterea prin RO e-Factura va fi de 15% din valoarea totală a facturii. Aceasta se aplică atât furnizorului, cât și beneficiarului. Amenda se aplică pentru persoane impozabile stabilite în România care au calitatea de furnizor, respectiv de beneficiar.

Se elimină amenda în valoare egală cu TVA ce era aplicabilă beneficiarului, dacă acesta primea facturi altfel decât prin RO e-factura.

Excepții e-Factura

Se clarifică faptul că nu fac obiectul transmiterii prin sistemul RO e-Factura următoarele: facturile simplificate (bonurile fiscale ce conțin codul de înregistrare fiscală a beneficiarului), facturile emise pentru operațiunile către persoane nestabilite și neînregistrate în scopuri de TVA în România și pentru prestările de servicii pentru care emiterea facturii nu face obiectul normelor de facturare din România.

Indisponibilitatea sistemului

Se introduc noi prevederi pentru situația în care sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore. În această situație obligaţia de transmitere se suspendă până la repunerea în funcțiune a sistemului.

Perioadele de nefuncționare a sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura vor fi publicate pe paginile de internet ale ANAF şi Ministerului Finanţelor.

înapoi la cuprins ⇑

C – Sistemul RO e-Transport

Se instituie, începând cu 15 decembrie 2023, obligația raportării prin RO e-Transport a transporturilor rutiere internaționale de bunuri, aferente operațiunilor de import/ export/ achiziții intracomunitare/ livrări intracomunitare, indiferent de categoria de bunuri transportate (nu doar pentru bunuri cu risc fiscal ridicat).

Obligația declarării în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transportul internațional de bunuri în vederea obținerii codurilor UIT revine următorilor utilizatori:

  • destinatarului înscris în declarația vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declarația vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul operațiunilor de import sau export, după caz;
  • beneficiarului din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri;
  • furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;
  • depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât şi pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul naţional din una sau mai multe partide de bunuri.

Nerespectarea obligațiilor de declarare a transporturilor internaționale de bunuri în sistemul RO e-Transport se sancționează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice sau amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei, în cazul persoanelor juridice, precum și cu confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

Sancțiunile contravenționale pentru nerespectarea noilor obligații privind transporturile rutiere internaționale de bunuri intră în vigoare de la data de 1 iulie 2024.

De asemenea, se introduce obligația ca operatorul de transport rutier să asigure transferul datelor curente de poziționare a vehiculului de transport, care fac obiectul declarației, pe toată durata traseului de transport al bunurilor care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport, acesta fiind obligat să echipeze vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare şi transmisie de date prin satelit.

înapoi la cuprins ⇑

D – Plafoanele pentru tranzacțiile cu numerar

Sunt aduse noi modificări Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăți în numerar. Astfel, începând cu 15 decembrie 2023:

  • Se majorează plafonul pentru plăți din avansuri spre decontare de la 1000 lei la 5000 lei;
  • Primirile ori restituirile de împrumuturi sau alte finanţări efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică se vor efectua, indiferent de natura și destinația acestora, exclusiv prin instrumente de plată fără numerar. Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu o amenda de 25% din suma încasată/plătită, dar nu mai puțin de 500 lei (a intrat în vigoare la 25 decembrie 2023).
  • Sumele în numerar aflate în casierie nu pot depăşi, la sfârşitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei, respectiv plafonul de 500.000 lei în cazul magazinelor de tip cash and carry, al supermagazinelor și hipermagazinelor. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestora în termen de două zile lucrătoare.
  • Sucursalele și alte sedii secundare ale persoanelor juridice care au casierie proprie și/sau cont deschis la o instituție de credit aplică prevederile Legii nr. 70/2015, pentru fiecare casierie în parte.

Materialul nostru actualizat cu privire la nivelul plafoanelor pentru tranzacțiile cu numerar poate fi accesat mai jos:

Update: Plafonarea tranzacțiilor cu numerar și a soldului în casierie începând cu 15 decembrie 2023

înapoi la cuprins ⇑

E – Case de marcat (AMEF)

Se amână până la data de 1 octombrie 2024 aplicarea sancțiunii prevăzute pentru nedotarea automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale.

înapoi la cuprins ⇑

F – Modificări aduse Legii contabilității 82/1991

Începând cu situaţiile financiare anuale aferente exerciţiului financiar al anului 2023, persoanele juridice fără scop patrimonial care, în exerciţiul financiar de raportare, au primit sume reprezentând subvenţii, sponsorizări, sume redirecţionate, conform legii, din impozitul pe profit, impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice, precum şi alte forme similare de finanţare, indiferent de valoarea cumulată a acestora, trebuie să întocmească o declaraţie care însoţeşte situaţiile financiare anuale şi evidenţiază sumele astfel primite, respectiv utilizate.

Formatul declaratiei se aproba prin ordin al ministrului finantelor, emis in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a OUG 115/2023 (14 decembrie 2023).

Neîndeplinirea acestei obligații consitituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei.

Sunt de asemenea majorate amenzile prevăzute de Legea contabilității.

înapoi la cuprins ⇑

Tax Group ianuarie 2024


Hotărârea 1336/2023 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 (MO 1196/2023)

Sumar

Hotărârea aduce modificări normelor de aplicare a Codului fiscal, fiind necesară corelarea acestora cu modificările aduse Codului fiscal.

Detalii

Hotărârea vizează normele de aplicare pentru trei capitole din Codul fiscal:

  • Impozitul pe venit – punctul 33 din Norme ce face referire la veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal
  • TVA
  • Accize

Hotărârea conține în anexă și două modele de documente ce se referă la accize:

  • Cererea privind acordarea autorizaţiei de operator economic cu produse supuse accizelor nearmonizate prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. a) – c) din Codul fiscal
  • Notificarea privind producţia, achiziţia din alte state membre ale Uniunii Europene sau importul produselor prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) – e) din Codul fiscal.

Cu privire la capitolul TVA sunt vizate următoarele:

  • Adaptarea normelor metodologice la modificările privind cotele de TVA aplicabile de la 1 ianuarie 2024
  • Se introduc clarificări privind codurile NC specifice noilor produse ce li se aplică cota de TVA de 9%:
    • laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică, respectiv formulele de lapte praf de început, de continuare și de creștere, care se încadrează la codurile NC 0402 și NC 1901 10;
    • cozonacul care este vândut sub această denumire și care se încadrează la codul NC 1905;
    • biscuiții care sunt vânduți sub această denumire și care se încadrează la codurile NC 1905 31, 1905 90 45 și 2309.
  • Se aduc clarificări privind alimentele cu zahăr adăugat și modul de determinare a conținutului de zahăr de care depinde cota de TVA aplicabilă (9% sau 19%):
    • pe baza listei ingredientelor se determină dacă alimentele au zahăr adăugat, indiferent în ce cantitate, iar conținutul total de zahăr este cel prevăzut în informațiile nutriționale.
    • În cazul în care, conținutul total de zahăr este exprimat în grame/unitate de măsură pentru volum, persoanele impozabile trebuie să realizeze transformarea din unitatea de măsură pentru volum în unitatea de măsură pentru masă.
  • Este clarificat și modul de aplicare a cotei de TVA aferentă suplimentelor alimentare. Acestea trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca și până acum în ceea ce privește notificarea lor pe site-ul Ministerului Sănătății sau pe cel al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare.

În plus se face precizarea expresă că nu se aplică cota redusă de TVA de 9% în cazul suplimentelor alimentare care se încadrează în excepțiile prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, adică aceleași excepții ca la alimente (unui supliment alimentar cu un conținut de zahăr de minimum 10g/100 g produs i se aplică cota de TVA de 19%).

Înregistrarea în scopuri de TVA

Sunt introduse mai multe clarificări și completări cu privire la înregistrarea în scopuri de TVA:

În cazul persoanelor impozabile care solicită odată cu înregistrarea în registrul comerțului și înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, înregistrarea în scopuri de TVA se consideră valabilă începând cu data înregistrării persoanei impozabile în registrul comerțului (și nu data comunicării certificatului de înregistrare, așa cum era până acum).

Cererile de înregistrare în scopuri de TVA depuse potrivit art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, de către persoanele impozabile care au solicitat înregistrarea în scopuri de TVA odată cu înregistrarea în registrul comerțului, în cursul anului 2023, și care nu se prezintă la sediul organului fiscal competent pentru ridicarea certificatului de înregistrare în scopuri de TVA se anulează la împlinirea unui termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri (adică 1 martie 2024).

Înregistrarea în scopuri de TVA se va considera valabilă începând cu data comunicării certificatului de înregistrare în scopuri de TVA pentru persoanele impozabile care au solicitat înregistrarea în scopuri de TVA odată cu înregistrarea în registrul comerțului, în cursul anului 2023, și care se prezintă la sediul organului fiscal competent pentru ridicarea certificatului de înregistrare în scopuri de TVA în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri (până la 1 martie 2024).

înapoi la cuprins ⇑


Legea 422 /2023 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 (MO 1188/2023)

Sumar

Legea aprobă bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2024. Conform acestuia, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este de 7.567 lei (față de 6.789 lei în 2023).

Detalii

Câștigul salarial mediu brut influențează diverse limite fiscale, ajutoare și facilități, cum ar fi:

  • Șomajul tehnic în perioada stării de urgență – 75% din salariul mediu brut pe țară;
  • Indemnizațiile aferente zilelor libere pentru părinți ce sunt date la suspendarea cursurilor școlare din cauza condițiilor meteo sau a altor situații extreme, cât și la suspendarea sau la limitarea cursurilor școlare din cauza epidemiei de coronavirus – 75% din salariul mediu brut pe țară;
  • Acoperirea contravalorii serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariații proprii și membrii lor de familie – plafonate la nivelul unui salariu mediu brut pe țară.
  • Cuantumul ajutoarelor de deces stabilite la nivelul unui salariu mediu brut pe țară pentru decesul asiguratului sau pensionarului, respectiv la jumătate din salariul mediu brut pe țară pentru decesul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 1945/2023 pentru modificarea şi completarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activităţii de administrare a contribuabililor mari şi mijlocii (MO 1097/2023)

Sumar

Ordinul actualizează lista contribuabililor mari și mijlocii de la 1 ianuarie 2024.

Detalii

Schimbarea încadrării dintr-o categorie în alta afectează organul fiscal competent, către care vă adresați de la 1 ianuarie 2024, dar și Trezoreria către care efectuați plățile obligațiilor fiscale.

Trecerea în categoria contribuabililor mari determină obligativitatea întocmirii anuale a dosarului prețurilor de transfer.

Nu în ultimul rând, trecerea de la contribuabili mici la contribuabili mijlocii sau mari determină obligativitatea pregătirii raportărilor SAF-T începând cu 1 ianuarie 2024. Nu același lucru se întâmplă în sens invers, al trecerii de la categoria contribuabili mari sau mijlocii la contribuabili mici, în această situație se menține obligativitatea pregătirii raportărilor SAF-T.

Pentru a verifica listele publicate de ANAF puteți accesa linkurile de mai jos:

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 2006/1193/4680/2023 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a lucrătorilor culturali profesionişti pentru care a fost plătită contribuţia” (MO 1164/2023)

Sumar

Ordinul aprobă modelul şi conţinutul formularului 114 “Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiei asiguratorii şi evidenţa nominală a lucrătorilor culturali profesionişti pentru care a fost plătită contribuţia” şi anexa la acesta. Sunt de asemenea aprobate instrucțiunile de completare a acesteia.

Detalii

Declaraţia prevăzută mai sus este o declaraţie de impunere și se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă de către plătitorii de venit ai lucrătorilor culturali profesionişti, care în perioada de raportare au încheiat contracte cu aceştia potrivit OUG 21/2023 privind Statutul lucrătorului cultural profesionist şi care datorează o contribuţie asiguratorie reprezentând 1% din valoarea fiecărui contract încheiat.

Declaraţia se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care au fost încheiate contractele cu lucrătorii culturali profesionişti.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 5433/2023 privind stabilirea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale potrivit art. 18^3 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 1185/2023)

Sumar

Ordinul reglementează încadrarea persoanelor juridice care aplică art. 18^3 din Codul fiscal cu privire la impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale. Acest impozit se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Detalii

Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale sunt cele care desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:

  • 0610 – “Extracţia ţiţeiului”;
  • 0620 – “Extracţia gazelor naturale”;
  • 1920 – “Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului”;
  • 3522 – “Distribuţia combustibililor gazoşi, prin conducte”;
  • 3523 – “Comercializarea combustibililor gazoşi, prin conducte”;
  • 4671 – “Comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate”;
  • 4730 – “Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate”;
  • 4950 – “Transporturi prin conducte”.

În cazul contribuabililor care desfăşoară atât activităţi corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute mai sus, cât şi activităţi potrivit codurilor CAEN 3512 – “Transportul energiei electrice”, 3513 – “Distribuţia energiei electrice” şi 3514 – “Comercializarea energiei electrice” şi care sunt reglementaţi/licenţiaţi de ANRE, pentru determinarea impozitului specific, nu se cuprind în cadrul indicatorilor VT, Vs, I şi A din formula de calcul a impozitului specific pe cifra de afaceri elementele aferente acestor activităţi.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanţelor bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei (MO 1109/2023)

Sumar

Ordinul aprobă noua Procedură privind cesiunea creanţelor bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, cât și formularistica necesară. Cu această ocazie este abrogat vechiul Ordin ANAF 942/2019.

Detalii

Fac obiectul cesiunii, creanţele bugetare datorate de debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, înscrise în certificatul de atestare fiscală, nestinse la data semnării contractului de cesiune.

Prin creanţe bugetare datorate se înţeleg creanţele bugetare existente în sold la data eliberării certificatului de atestare fiscală, respectiv:

1. cele solicitate sau admise, după caz, la masa credală;

2. cele prevăzute la lit. a), dar admise sub condiţie suspensivă;

3. cele care nu sunt considerate restante potrivit art. 157 alin. (2) lit. a), lit. a1), lit. b1), lit. c) şi lit. e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;

4. cele care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăţi ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz;

5. cele curente, respectiv cele certe, lichide şi exigibile, născute în timpul procedurii de insolvenţă, conform documentelor din care rezultă.

Cesiunea creanţelor bugetare datorate se realizează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

  • preţul cesiunii ofertat acoperă cel puţin 50% din preţul de pornire a cesiunii;
  • plata preţului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanţelor bugetare, astfel:
    • integral, până la data încheierii contractului de cesiune a creanţelor bugetare;
    • integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului de cesiune a creanţelor bugetare, cu constituire de garanţii, care să acopere preţul cesiunii;
    • în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanţelor bugetare, cu constituire de garanţii, care să acopere atât preţul cesiunii, cât şi valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii;
  • constituirea de garanţii, care să acopere valoarea, cu excepţia situaţiei în care plata se efectuează integral până la data încheierii contractului de cesiune a creanţelor bugetare.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 5329/2201/2023 pentru aprobarea Procedurii privind stingerea, prin compensare, a creanţelor fiscale ale contribuabililor, certe, lichide şi exigibile faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, cu obligaţiile fiscale/bugetare datorate bugetului de stat, precum şi schimbul de informaţii între organele fiscale locale şi organele fiscale centrale (MO 1116/2023)

Sumar

Ordinul aprobă Procedura privind stingerea, prin compensare, a creanţelor fiscale ale contribuabililor, certe, lichide şi exigibile faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, cu obligaţiile fiscale/bugetare datorate bugetului de stat, precum şi schimbul de informaţii între organele fiscale locale şi organele fiscale centrale. De asemenea, se aprobă formularistica necesară.

Detalii

În vederea compensării creanţelor fiscale ale contribuabililor, certe, lichide şi exigibile faţă de bugetele locale, stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, cu obligaţiile fiscale/bugetare către bugetul de stat, contribuabilul depune la organul fiscal local competent o cerere, la care anexează hotărârea judecătorească definitivă, în copie.

Termenul de soluţionare a cererilor depuse este de 45 de zile de la data înregistrării cererii la organul fiscal local competent, acesta putând fi prelungit potrivit legii.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 1994/880/1181/4594/2023 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 112 ”Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” (MO 1112/2023)

Ordinul comun aprobă modelul şi conţinutul formularului 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, precum şi anexele sale.

Noul formular se aplică începând cu declararea veniturilor aferente lunii noiembrie 2023.

înapoi la cuprins ⇑


INFO – DAC 7

Prin OG 16/2023 au fost transpuse prevederile Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului care modifică Directiva 2011/16/UE pentru cooperarea administrativă și extinde schimbul automat de informații în domeniul fiscal la veniturile realizate prin intermediul platformelor digitale – numită și DAC7.

Noile reglementări au fost preluate în Codul de procedură fiscală la art. 291^5 „Domeniul de aplicare şi condiţiile schimbului automat obligatoriu de informaţii raportate de Operatorii de platforme” și în Anexa 5 la Codul de procedură fiscală – „Procedură de diligenţă fiscală, procedură de raportare şi alte norme pentru Operatorii de platforme”.

Obligația de raportare anuală a Operatorilor de platforme digitale se aplică începând cu activitatea anului 2023, iar primul termen de raportare este 31 ianuarie 2024.

Nerespectarea acestor obligații constituie contravenții și se sancționează cu amenzi de până la 100.000 lei şi revocarea înregistrării Operatorului de platformă, conform Codului de procedură fiscală.

Mai multe detalii despre aceste prevederi am menționat în Newsletterul Nowium 2 2023.

În contextul acestor reglementări au fost publicate în luna decembrie Ordinele 1946/2023, 1996/2023 și 2026/2023, ordine pe care le prezentăm în continuare.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 1946/2023 pentru aprobarea procedurilor de punere în aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (10)-(13) şi alin. (19) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (MO 1098/2023)

Sumar

Ordinul visează asigurarea unui cadru unitar Operatorilor de platforme cărora le revine obligația de raportare în vederea înregistrării sau reînregistrării acestora. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală a fost modificată prin adoptarea OG 16/2023, fiind transpuse prevederile Directivei (UE) 2021/514 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (denumită DAC 7), prin completarea Titlului X “Aspecte internaționale” – Capitolul I “Cooperarea administrativă în domeniul fiscal”, cu art. 291^5, care include în sfera de aplicare a schimbului automat obligatoriu de informații și Operatorii de platforme, în sensul definiției din Anexa 5, secțiunea I, subsecțiunea A, alin. (1) – (11) din Codul de procedură fiscală.

Ținând seama de specificul și flexibilitatea platformelor digitale, obligația de raportare revine și operatorilor de platforme care exercită o activitate comercială în cadrul Uniunii Europene, dar care nu au rezidență fiscală, nu sunt constituiți sau administrați într-un stat membru și nici nu au sediul permanent într-un stat membru. Aceasta ar asigura condiții de concurență echitabile între toate platformele digitale și ar preveni concurența neloială. Pentru a facilita îndeplinirea acestui obiectiv, operatorii de platforme străini trebuie să se înregistreze și să raporteze informații într-un singur stat membru, în scopul desfășurării de activități pe piața internă. Totodată, în situația în care înregistrarea unui astfel de operator de platformă este revocată, se poate proceda la reînregistrarea acestuia numai dacă sunt furnizate garanții adecvate privind angajamentul său în ceea ce privește respectarea cerințelor de raportare din Uniunea Europeană, inclusiv orice cerință de raportare neîndeplinită.

Detalii

În contextul celor de mai sus, Ordinul aprobă următoarele:

  • Procedura de aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (10), (12), (13) şi alin. (19) lit. a) din Codul de procedură fiscală
  • Procedura de aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (11) din Codul de procedură fiscală
  • Modelul, conţinutul și instrucțiunile de completare a formularului (707) “Cerere de înregistrare/menţiuni/renunţare pentru operatorii de platformă, definiţi în sensul pct. 4 lit. b) din subsecţiunea A a secţiunii I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală”.

Articolul 291^5 din Codul de procedura fiscală se referă la „Domeniul de aplicare şi condiţiile schimbului automat obligatoriu de informaţii raportate de Operatorii de platforme”

Procedura de aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (10), (12), (13) şi alin. (19) lit. a) din Codul de procedură fiscală stabilește că:

  • operatorul de platformă, altul decât un operator de platformă exclus, care
    • nu are rezidenţă fiscală
    • nu este constituit sau administrat în România sau în oricare alt stat membru şi nici nu are sediu permanent în România sau în oricare alt stat membru
    • facilitează realizarea unei activităţi relevante de către vânzători raportabili sau a unei activităţi relevante care implică închirierea unui bun imobil situat în România sau într-un alt stat membru
    • nu este un operator de platformă calificat din afara UE

poate opta să se înregistreze la autoritatea competentă din România sau din oricare alt stat membru, în vederea îndeplinirii obligaţiei de raportare, prin depunerea formularului (707)

  • orice modificare se notifică organelor fiscale prin depunerea formularului (707), inclusiv în cazul în care operatorul de platformă nu mai desfăşoară nicio activitate.

Procedura de aplicare a prevederilor art. 291^5 alin. (11) din Codul de procedură fiscală stabilește că:

  • În situația în care un operator de platformă, se înregistrează la autoritatea competentă din România sau din oricare alt stat membru (conform celor menționate anterior), în vederea îndeplinirii obligaţiei de raportare și nu respectă obligaţia de raportare, ANAF revocă înregistrarea acestuia, după transmiterea a două atenţionări cu privire la nerespectarea obligaţiei de raportare. Înregistrarea se revocă cel târziu după expirarea unui termen de 90 de zile, dar nu înainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la a doua atenţionare.
  • Un operator de platformă căruia i-a fost revocată înregistrarea se va putea reînregistra numai dacă acesta furnizează garanţii adecvate privind angajamentul său, respectiv o declaraţie pe propria răspundere şi garanţii financiare, potrivit legii, inclusiv orice cerinţă de raportare neîndeplinită. Ulterior transmiterii şi validării de către ANAF a documentelor, operatorul de platformă se va putea reînregistra prin depunerea formularului (707).

Formularul (707) “Cerere de înregistrare/menţiuni/renunţare pentru operatorii de platformă, definiţi în sensul pct. 4 lit. b) din subsecţiunea A a secţiunii I din anexa nr. 5 din Codul de procedură fiscală” – se utilizează de către operatorul de platformă care are obligaţia de raportare, altul decât un operator de platformă exclus, în condițiile menționate mai sus.

Formularul (707) se depune exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, după cum urmează:

  • cererea de înregistrare şi de renunţare până la data de 15 decembrie inclusiv a anului pentru care se face raportarea sau a anului în care s-a decis renunţarea;
  • cererea de menţiuni, în termen de 30 de zile de la data la care au intervenit orice modificări ale informaţiilor declarate anterior.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 1996/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului utilizat de Operatorii de platforme în vederea îndeplinirii obligaţiei de raportare prevăzute la art. 291^5 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (MO 1167/2023)

Sumar

Ordinul aprobă modelul Formularului F7000 utilizat de Operatorii de platforme în vederea îndeplinirii obligaţiei de raportare prevăzute la art. 291^5 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.

Detalii

Formularul de raportare se transmite prin portal, sub forma unui fișier PDF cu XML atașat, semnat electronic, prin mijloace de transmitere la distanță. Pentru depunerea formularelor F7000, Operatorii de platforme trebuie să dețină un certificat digital calificat, eliberat în condițiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.

Orice modificare a formularelor F7000 se aduce la cunoștința Operatorilor de platforme prin publicarea, pe portalul ANAF, în secțiunea Servicii online, meniul Descărcare declarații electronice, cu minimum 15 zile înainte de aplicarea modificărilor efectuate.

Corecțiile informațiilor transmise se efectuează:

a) la inițiativa Operatorilor de platforme;

b) ca urmare a unei solicitări de corecție transmisă de alte jurisdicții raportoare prin intermediul ANAF;

c) ca urmare a unei notificări transmise de ANAF;

d) ca urmare a măsurilor dispuse de ANAF după efectuarea unui control.

Tipurile de corecții posibile sunt:

  • modificarea unor informații transmise inițial, în situația în care au fost raportate incomplet sau incorect;
  • anularea unor informații transmise inițial.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 2026/2023 privind procedura administrativă prin care un Operator de platformă care are obligaţia de raportare poate alege să efectueze în România procedurile de raportare prevăzute la secţiunea III din anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (MO 1144/2023)

Ordinul aprobă modelul și instrucțiunile de completare a formularului (708) “Informare privind alegerea efectuării în România a procedurilor de raportare, conform prevederilor secţiunii IV din anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru Operatorii de platformă care îndeplinesc condiţiile menţionate la pct. 4 lit. a) din subsecţiunea A a secţiunii I din anexa nr. 5 la Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi în România şi în alte state membre”.

De asemenea, este aprobată procedura administrativă prin care un Operator de platformă care îndeplineşte oricare dintre condiţiile prevăzute la pct. 4 lit. a) din subsecţiunea A a secţiunii I din anexa nr. 5 la Codul de procedură fiscală şi în România şi în alte state membre alege să efectueze în România procedurile de raportare prevăzute la secţiunea III din anexa nr. 5 la Codul de procedură fiscală.

înapoi la cuprins ⇑


Alte noutăți fiscale


Ordinul 2080/2023 pentru aprobarea Procedurii privind organizarea Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA (MO 1190/2023)

Ordinul aprobă noua Procedura privind organizarea Registrului achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA și este abrogat vechiul Ordin 2053/2022.

înapoi la cuprins ⇑


Hotărârea 1307/2023 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă şi/sau care succedă zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, pentru anul 2024 (MO 1172/2023)

Hotărârea stabilește pentru personalul din sistemul bugetar, zilele de 2 mai, 16 august şi 27 decembrie 2024 drept zile libere.

Pentru recuperarea zilelor de muncă stabilite drept zile libere instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la datele de 31 mai 2024, 30 august 2024, respectiv 31 ianuarie 2025, potrivit planificărilor stabilite prin acte administrative emise la nivelul fiecărei autorităţi şi instituţii publice.

Prevederile nu se aplică personalului încadrat în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii.

Prevederile nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termene de judecată în zilele de 2 mai, 16 august şi 27 decembrie 2024 şi nici participanţilor în aceste procese.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 1930/2023 privind modificarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 420/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului ”Notificare de conformare emisă de organul de inspecţie fiscală”, a procedurii de notificare şi a periodicităţii de emitere, precum şi pentru modificarea anexei nr. 1.a la Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.711/2015 privind modelul şi conţinutul formularelor şi documentelor utilizate în activitatea de inspecţie fiscală (MO 1115/2023)


Ordinul 2048/2023 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2.594/2015 privind stabilirea organelor fiscale competente pentru organizarea şi gestionarea cazierului fiscal, procedura de înscriere, scoatere şi rectificare a informaţiilor în/din cazierul fiscal, solicitare şi eliberare a certificatului de cazier fiscal, modelul şi conţinutul formularisticii necesare, precum şi nivelul de acces corespunzător la informaţiile din cazierul fiscal (MO 1181/2023)


Cursurile valutare de închidere ale anului 2023

Cursurile valutare comunicate de BNR care sunt folosite la închiderea anului 2023 pentru evaluarea elementelor monetare de activ și de pasiv exprimate în valută (disponibilități bănești, creanțe, datorii), cât și pentru evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute sunt:

1 EUR = 4,9746 RON; 1 USD =  4,4958 RON; 1 CHF = 5,3666 RON; 1 GBP = 5,7225 RON

înapoi la cuprins ⇑


Indicatori sociali 2024

Impozite și contribuții 2024

pentru activități dependente

Angajator și beneficiar

(pentru activități considerate dependente)

(cota %)

Angajat și prestator de activități

dependente

(cota %)

Contribuția pentru asigurări sociale (pensie)

- Nu se datorează pentru condiții normale de muncă

- 4% pentru condiții deosebite de muncă


- 8 % pentru condiții speciale de muncă

25% (*)

Contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate (calculată la venitul brut)

Nu se datorează

10% (*)

Impozitul pe venit

10% (*)

Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM)

2,25% (*)

Fondul pentru neangajarea de persoane cu handicap (pentru angajatorii care au peste 50 salariați)

4 x salarii minime pe economie

la fiecare 100 de salariați

Valoarea unui tichet de masă impozabil în sensul impozitului pe venit

max. 40 lei (de la 01.01.2024)

Salariul minim pe economie (brut)

-> 3.300 lei (începând cu 1 octombrie 2023)


-> 4.582 lei pentru angajații din domeniul construcțiilor (începând cu veniturile lunii noiembrie 2023)

-> 3.436 lei pentru angajații din sectorul agricol şi industria alimentară (începând cu veniturile lunii noiembrie 2023)

Diurnă (în țară)

Pentru angajații instituțiilor publice

Pentru angajații din sectorul privat

23 lei

57,5 lei

(*) Dacă angajatorii din domeniul construcțiilor, din agricultură sau din industria alimentară au o cifră de afaceri de minim 80% din activitățile definite de lege, se aplică facilitățile de mai jos pentru salariile brute cuprinse între 4.000 lei și 10.000 lei:

- pentru veniturile de până la 10.000 lei, cota de CAS implicită este redusă la 21,25% (20,25% începând cu 01.01.2024), iar pentru ceea ce depășește plafonul de 10.000 lei se aplica cota de 25%

- prin optiune, salariatul poate alege să contribuie și la pilonul II de pensii, adică i se va reține cota standard de 25% asupra întregului venit.

înapoi la cuprins ⇑

end cover