Newsletter nr. 4 – aprilie 2024

Newsletter 4 2024 RO

Accesează varianta tip revistă a acestui Newsletter în format pdf: Română sau în Engleză

Cuprins

  1. Activitățile de distribuție a energiei electrice nu mai sunt excluse din calculul impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS) de către cei din sectoarele petrol și gaze naturale (Ordinul 643/2024)
  2. Noi modificări ale listelor contribuabililor mari și mijlocii de la 1 iulie 2024 (Ordinul 665/2024)
  3. Modificări ale formularelor fiscale pentru depunerea de declarații rectificative ca urmare a unor notificări de conformare (Ordinul 779/2024)
  4. Procedura aplicabilă prestatorilor de servicii de plată privind Raportarea în Sistemul Electronic Central de Informații de Plată (CESOP) (Ordinul 825/2024)
  5. Modificarea reglementărilor privind biletele de valoare și voucherele de vacanță (Legea 87/2024)
  6. Reduceri suplimentare ale impozitului pe clădiri/teren datorat de persoanele fizice, în situația efectuării de donări de sânge (Legea 74/2024)
  7. Schimbare binevenită a practicii judiciare în materia procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată (INFO)
  8. Ministerul Finanțelor și ANAF au publicat un Ghid privind utilizarea sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport (INFO)
  9. Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare (INFO)
  10. Alte noutăți legislative
  11. Cursurile valutare de închidere ale lunii aprilie 2024
  12. Indicatori sociali

Ordinul 643/2024 pentru abrogarea art. 2 din Ordinul ministrului finanțelor nr. 5.433/2023 privind stabilirea persoanelor juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol şi gaze naturale potrivit art. 18^3 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 329/2024)

Sumar

Ordinul abrogă excluderea activităților de distribuție de energie electrică din sfera impozitului specific pe cifra de afaceri (ICAS) datorat suplimentar impozitului pe profit de către persoanele juridice ce desfășoară activități în sectoarele de sectoarele petrol şi gaze naturale.

Detalii

Context

Conform modificărilor fiscale introduse la finalul anului 2023 prin Legea 296/2023 și OUG 115/2023, persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit specific pe cifra de afaceri (ICAS) de 0,5%.

Impozitul specific pe cifra de afaceri se determină astfel: ICAS = 0,5% x (VT – V_s – I – A), unde indicatorii au următoarea semnificaţie:

  • ICAS – impozit specific pe cifra de afaceri, determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul;
  • VT – venituri totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz;
  • V_s – venituri care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, după caz, reprezentând:
    • veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 şi 24;
    • veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
    • veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
    • veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
    • veniturile din subvenţii;
    • veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
    • veniturile reprezentând accizele care au fost reflectate concomitent în conturile de cheltuieli;
  • I – valoarea imobilizărilor în curs de execuţie ocazionate de achiziţia/producţia de active, înregistrate în evidenţa contabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024;
  • A – amortizarea contabilă la nivelul costului istoric aferentă activelor achiziţionate/produse începând cu data de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024. Nu se cuprinde în acest indicator amortizarea contabilă a activelor incluse în valoarea indicatorului I.

Persoanele juridice care desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale

Acestea au fost definite prin Ordinul 5433/2023 ca fiind persoanele juridice care desfăşoară activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:

  • 0610 – “Extracţia ţiţeiului”;
  • 0620 – “Extracţia gazelor naturale”;
  • 1920 – “Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului”;
  • 3522 – “Distribuţia combustibililor gazoşi, prin conducte”;
  • 3523 – “Comercializarea combustibililor gazoşi, prin conducte”;
  • 4671 – “Comerţ cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate”;
  • 4730 – “Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate”;
  • 4950 – “Transporturi prin conducte”.

Au fost inițial excluse din sfera impozitului specific activitățile de distribuție a energiei electrice pentru cei care desfășurau atât activitățile de mai sus, dar și pe cele de distribuție de energie electrică corespunzătoare codurilor CAEN 3512 – “Transportul energiei electrice”, 3513 – “Distribuţia energiei electrice” şi 3514 – “Comercializarea energiei electrice” şi care erau  desfășurate de operatori reglementaţi/licenţiaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Ordinul 643/2024 abrogă această excepție, practic cei care desfășoară activități în sfera sectoarelor de petrol și gaze naturale din codurile CAEN enumerate mai sus, includ în sfera impozitului specific (ICAS) al anului 2024 și activitățile de distribuție de energie electrică.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii (MO 344/2024)

Sumar

Ordinul aduce noi modificări asupra numărului contribuabililor mari și mijlocii gestionați de către direcțiile specializate ale ANAF. Astfel, începând cu 1 iulie 2024, numărul contribuabililor mari va fi redus cu 1.000, iar cel al contribuabililor mijlocii poate crește cu 5000.

Detalii

Conform modificărilor aduse de acest Ordin, începând cu 1 iulie 2024:

  • contribuabilii mari stabiliți în ordine descrescătoare în funcție de criteriul de bază sunt selectați în limita unui număr maxim de 2.000 de contribuabili (anterior 3.000 de contribuabili);
  • contribuabilii mijlocii sunt cei care nu intră în categoria marilor contribuabili, stabiliţi în ordine descrescătoare în funcţie de criteriul de bază, selectaţi în limita unui număr maxim de 25.000 de contribuabili (anterior 20.000 de contribuabili).

Rămâne ca ANAF să publice în perioada următoare listele actualizate ale contribuabililor mari și mijlocrii. Vom avea astfel în premieră două actualizări ale listei contribuabililor în același an.

Pentru contribuabilii care își schimbă categoria de încadrare apar implicații în ceea ce privește schimbarea organului fiscal competent, mutarea evidenței fiscale de la un organ fiscal la altul și posibila schimbarea a trezoreriei către care se efectuează plata obligațiilor fiscale. Nu în ultimul rând, schimbarea poate genera și implicații cu privire la raportările SAFT pentru cei care ar urca din categoria contribuabililor mici la cei mijlocii sau mari.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 779/2024 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale (MO 374/2024)

Sumar

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, formularele de declarații de impunere (101, 301, 307, 311, 710) au fost modificate, fiind adăugată o căsuță distinctă pentru situația de rectificare a datelor declarate inițial, urmare primirii unei notificări.

Detalii

Ordinul 779/2024 vine în completarea reglementărilor introduse de OUG 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare. Prin această ordonanță, începând cu 1 ianuarie 2024, s-a înființat la nivelul ANAF – Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național („SIISN”) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, formularele de declarații de impunere (101, 301, 307, 311, 710) au fost modificate, fiind adăugată o căsuță distinctă pentru situația de rectificare a datelor declarate inițial, urmare primirii unei notificări.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de TVA. Astfel, este modificat și Ordinul 3604/2015, prin aprobarea unui nou formular: „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată”, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

înapoi la cuprins ⇑


Tax Group 05 2024


Ordinul 825/2024 pentru aprobarea procedurii de punere în aplicare a prevederilor art. 321^2 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru aprobarea modelului şi conținutului formularului (396) ”Declarație informativă privind plățile transfrontaliere efectuate de prestatorii de servicii de plată” (MO 398/2024)

Sumar

Ordinul aprobă procedura aplicabilă prestatorilor de servicii de plată privind Raportarea în Sistemul Electronic Central de Informații de Plată (CESOP) și formularistica necesară

Detalii

Legea 33/2024 a introdus noi obligații privind Raportarea în Sistemul Electronic Central de Informații de Plată (CESOP) ca urmare a transpunerii Directivei (UE) 2020/284.

Ordinul 825/2024 aprobă procedura de punere în aplicare a acestor prevederi ce sunt reglementate de art. 3212 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal. De asemenea, este aprobat modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare ale formularului (396) “Declaraţie informativă privind plăţile transfrontaliere efectuate de prestatorii de servicii de plată”.

Formularul se aplică pentru plăţile transfrontaliere efectuate începând cu trimestrul 1 din 2024.

Mai multe detalii despre raportarea CESOP puteți citi în Newsletterul Nowium 3 2024.

înapoi la cuprins ⇑


Legea 87/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, precum şi pentru modificarea alin. (21) al art. 1 din OUG 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță (MO 338/2024)

Sumar

Legea modifică și completează Legea 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare și OUG 8/2009 privind voucherele de vacanță.

Detalii

Este definit suportul electronic ca fiind orice dispozitiv fizic sau instrument virtual utilizabil de către beneficiari pentru tranzacții cu biletele de valoare/pentru operațiuni de plată (inclusiv plăți online pentru vouchere de vacanță).

În ceea ce privește modalitatea de eliberare a biletelor de valoare și a voucherelor de vacanță se precizează că angajatorii, împreună cu sindicatele sau reprezentanții salariaților, stabilesc de comun acord categoriile de bilete de valoare care se acordă angajaţilor, frecvenţa acordării acestora şi valoarea lor, acolo unde este cazul, precum şi unitatea emitentă şi modalitatea de acordare, respectiv prin dispozitiv fizic sau instrument virtual. La cererea salariatului, angajatorul care optează pentru emiterea biletelor de valoare exclusiv printr-un instrument virtual poate solicita oricând unității emitente şi emiterea dispozitivului fizic al biletului de valoare, conform contractului încheiat cu unitatea emitentă.

înapoi la cuprins ⇑


Legea 74/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (MO 290/2024)

Sumar

Începând cu 6 aprilie 2024, consiliile locale pot acorda reduceri procentuale a impozitului pe clădiri, respectiv a impozitului pe teren pentru persoanele fizice care au în proprietate o clădire/teren situată în România şi care fac dovada a cel puţin trei donări de sânge în cursul unui an calendaristic, realizate în conformitate cu Legea 282/2005. Persoanele cu dizabilităţi pot, de asemenea, beneficia de această reducere procentuală a impozitului pe clădiri/teren.

Detalii

Procentul reducerii, precum şi documentele justificative necesare dovedirii efectuării numărului minim de donări de sânge se stipulează în cuprinsul hotărârii de consiliu local. Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

Reducerea se poate cumula cu bonificaţia de până la 10% inclusiv, acordată pentru plata cu anticipație a impozitului/taxei pe clădiri/teren, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, şi se aplică diferenţei rezultate în urma scăderii bonificaţiei din impozitul datorat.

înapoi la cuprins ⇑


INFO – Schimbare binevenită a practicii judiciare în materia procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată

O cerere prin care o persoană fizică sau juridică invocă orice pretenție împotriva altei persoane fizice sau juridice se numește cerere de chemare în judecată. Acest document procedural este ”elementul generator” al demersului judiciar, prin aceea că învestește instanța de judecată cu respectiva pretenție.

În sensul de a verifica dacă persoana care a formulat cererea de chemare în judecată, reclamantul, dă dovadă de seriozitate și stăruință în demersul său, Codul de procedură civilă prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să conțină anumită elemente obligatorii (datele de identificare ale reclamantului și ale pârâtului, cel căruia i se pretinde ceva), obiectul cererii de chemare în judecată și motivele de fapt și de drept, precum și mijloacele de probă de care reclamantul înțelege să se folosească. Distinct de aceste elemente intrinseci cererii, există condiții extrinseci acesteia ce trebuie îndeplinite de reclamant.

Textul art. 200 din Codul de procedură civilă dispune că instanța căreia îi este repartizată o cerere va proceda la regularizarea acesteia, în sensul de a verifica respectarea condițiilor intrinseci și extrinseci ale cererii de chemare în judecată. În măsura în care sunt identificate lipsuri ale acesteia, reclamantului i se va solicita să le complinească înăuntrul unui termen ce va fi indicat în mod expres. În măsura în care lipsurile nu sunt complinite, cererea de chemare în judecată va fi anulată.

Într-o atare situație, remediul prevăzut de lege este formularea unei cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care a fost anulată cererea. În situația respingerii cererii de reexaminare, reclamantul nu mai are o altă cale de atac.

Practica instanțelor naționale a fost destul de strictă în privința sancțiunii aplicabile oricăror lipsuri ale cererii de chemare în judecată – chiar și a celor mai puțin grave sau formale. Practic, reclamantului îi era anulată cererea de chemare în judecată în măsura identificării oricărei neconcordanțe perfecte între textele legale privind condițiile intrinseci și extrinseci ale cererii de chemare în judecată și situația particulară a fiecărei cauze.

Urmare a unor decizii pronunțate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 42 din 27 martie 2023, a reținut că „instanța de judecată este datoare – astfel cum s-a stipulat din perspectiva art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în cadrul Hotărârii Curții Europene a Dreptului Omului din 31 ianuarie 2017 pronunțate în Cauza nr. 19.074/05 Hasan Tunc și alții împotriva Turciei – ca, în aplicarea normelor de procedură, să evite un formalism excesiv care ar aduce atingere caracterului echitabil al procedurii, apreciind că dreptul de acces la o instanță este afectat în însăși esența sa atunci când reglementarea acestuia încetează să mai servească scopurilor de securitate juridică și bunei administrări a justiției și constituie un obstacol care împiedică justițiabilul să solicite soluționarea pe fond a litigiului.

67. Astfel, instanța de contencios european a arătat în jurisprudența sa în domeniu că, într-adevăr, dreptul de acces la justiție nu este absolut; el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Însă restricțiile aplicate (în rândul cărora se înscrie și cerința procedurală a semnării cererilor) trebuie să fie conforme cu art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și vor fi astfel doar dacă sunt prevăzute de lege, urmăresc un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. Pe cale de consecință, instanțele naționale trebuie să țină cont suficient de circumstanțele specifice ale fiecărei cauze în parte și să nu aplice normele de procedură relevante într-un mod prea rigid (a se vedea în acest sens decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014 din Cauza nr. 66.268/13 Lefter împotriva României, Hotărârea din 26 ianuarie 2006 din Cauza nr. 62.710/00 Lungoci împotriva României, Hotărârea din cauza Hasan Tunc și alții împotriva Turciei menționată sau Hotărârea din 05.04.2018 din Cauza nr. 40.160/12 Zubac împotriva Croației)”.

Accentuând astfel importanța principiului proporționalității între scopul avut în vedere la edictarea unei norme juridice și necesitatea asigurării dreptului la un proces echitabil, instanțele naționale au reținut în sensul ”Anularea cererii nu intervine în mod automat, pentru orice lipsuri formale ale cererii de chemare în judecată. Fiind o sancțiune de natură să îngrădească, fie și temporar, accesul reclamantului la justiție, care este o componentă a dreptului constituțional și convențional la un proces echitabil (art. 21 alin. 3 din Constituție și art. 6 par. 1 din CEDO) această sancțiune trebuie să fie proporțională cu motivele care o justifică. Ideea de proporționalitate între ingerința într-un drept fundamental și motivul de interes public care o justifică trebuie să devină una firească, de natură a orienta interpretarea și aplicarea cotidiană a normelor procesuale. Așadar, nu orice viciu formal, ci un viciu de anumită gravitate ar trebui să atragă anularea cererii.  Dincolo de acest aspect, se impune abordarea unei interpretări sistematice și teleologice a dispozițiilor art. 200 NCPC. Aceste dispoziții nu pot fi absolutizate și detașate din contextul principiilor fundamentale ale procesului civil și ale celorlalte prevederi din Noul Cod de procedură civilă. Este absolut necesar ca instanța să aibă în vedere scopul urmărit de legiuitor la edictarea dispoziției legale, pentru a se aplica textul legal de așa manieră încât să răspundă acestui scop, iar nu într-o manieră excesiv de formalistă și de rigidă care nu ține seama de intenția reală a legiuitorului. Astfel, instanța apreciază că miza litigiului pentru părți și necesitatea soluționării grabnice ar trebui să primeze față de necesitatea complinirii unor lipsuri mai puțin formale, care nu sunt de natură a afecta – cel puțin nu în mod iminent, nemijlocit – buna desfășurare a judecății și finalitatea procedurii prealabile scrise”.

Astfel, practica instanțelor naționale se aliniază tot mai mult celei ale instanței europene, accentuând analiza concretă a fiecărei situații în parte, iar nu in abstracto, desprins de realitatea concretă a fiecărei cereri de chemare în judecată.

înapoi la cuprins ⇑


INFO – Ministerul Finanțelor și ANAF au publicat un Ghid privind utilizarea sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerul Finanțelor au publicat un Ghid privind utilizarea sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport. Documentul poate fi accesat și pe site-ul Ministerului Finanțelor sau al ANAF.

Ghidul are caracter informativ și se adresează tuturor contribuabililor care au obligația de a utiliza Sistemul Național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport.

Materialul informativ cuprinde, printre altele, o serie de informații generale privind utilizatorii sistemului național RO e-Transport, precum și condițiile de declarare și de monitorizare a transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat.

Proiecte de extindere a sistemului RO e-Transport

Sistemul RO e-Transport pentru bunurile cu risc fiscal ridicat ar urma să fie extins începând din iulie 2024. Există un proiect aflat în dezbatere în acest sens, proiect ce are în vedere adăugarea a 9 categorii noi de produse în lista celor 8 deja existente, considerate cu risc fiscal ridicat.

Printre noile categorii de produse ce se intenționează a fi monitorizate sunt: carne și organe comestibile (codurile NC de la 0201 la 0210), pește și crustacee (codurile NC 0302, 0304, 0306), lapte, produse lactate, ouă, miere și alte produse comestibile de origine animală (codurile NC de la 0401 la 0407 și 0409), precum și mai multe tipuri de tutunuri și înlocuitori de tutun, inclusiv deșeuri de tutun, extracte sau esențe (cod NC 2401 și NC 2403, combustibili minerali și uleiuri minerale (coduri NC: 2710 19 66, 2710 19 99, etc.), săpunuri și preparate pentru spălat (coduri NC: 3403 19 10 și 3403 19 80), produse ale industriei chimice (cod NC 3814 00 90), dar și articole textile uzate și purtate (întreg capitolul NC 6309).

Un alt proiect aflat în dezbatere are în vedere diverse modificări la procedura de funcționare a sistemului RO e-Transport, respectiv confirmarea datelor declarate de operatori, precum și schimbări în procesul de verificare automată a transporturilor.

Nu uitați că din 15 decembrie 2023 avem în vigoare extinderea sistemului RO e-Transport pentru monitorizarea transporturilor internaționale de mărfuri, indiferent de categoria acestora, iar de la 1 iulie 2024 încetează perioada de grație în ceea ce privește amenzile pentru nerespectarea acestor obligații. Mai multe detalii regăsiți aici: https://nowium.com/bulletin/newsletter-12-decembrie-2023/#1.7

înapoi la cuprins ⇑


INFO – Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare

Începând cu 1 ianuarie 2024 s-a introdus impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare.

Cine are obligația plății impozitului special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare?

  • persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidenţiale situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii depăşeşte 500.000 lei;
  • persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 000 lei.

Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracţiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.

Cum se calculează impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare?

În cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei.

În cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 0,3% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.

Impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare este datorat pentru întregul an fiscal.

Care este termenul de declarare și plată a impozitului special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare?

În cazul proprietăţilor reprezentând clădiri rezidenţiale, termenul de declarare și plată este 30 aprilie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui rază de competenţă se află domiciliul contribuabilului.

În cazul proprietăţilor reprezentând autoturisme, termenul de declarare și plată este 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent, la organul fiscal central în a cărui rază de competenţă se află domiciliul/sediul contribuabilului.

Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare se plătește la bugetul de stat și se administrează de ANAF.

înapoi la cuprins ⇑


Alte noutăți legislative


Ordinul 748/2024 privind aprobarea procedurii pentru anularea obligațiilor fiscale ce pot face obiectul facilității prevăzute la art. II din Legea nr. 10/2024 pentru aprobarea OUG 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și pentru stingerea unor obligații fiscale datorate de cooperativele agricole (MO 347/2024)

Prin Legea 10/2024 au fost introduse prevederi cu privire la anularea diferențelor de TVA și a obligațiilor fiscale accesorii impuse de organele fiscale cooperativelor agricole, reprezentând TVA aferentă achizițiilor de utilaje agricole, pentru care acestea şi-au exercitat dreptul de deducere. Mai multe detalii în Newsletterul Nowium 1 2024.

Pentru aplicarea prevederilor de mai sus a fost emis Ordinul 748/2024 care aprobă următoarele:

  • Procedura privind întocmirea şi transmiterea de către organul de inspecţie fiscală a listei cu obligațiile fiscale ce pot face obiectul anulării prevăzute de art. II din Legea nr. 10/2024 pentru aprobarea OUG 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, precum şi pentru stingerea unor obligaţii fiscale datorate de cooperativele agricole;
  • Procedura pentru anularea obligaţiilor fiscale ce pot face obiectul facilităţii prevăzute la art. II din Legea nr. 10/2024 pentru aprobarea OUG 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare, precum şi pentru stingerea unor obligaţii fiscale datorate de cooperativele agricole, precum şi modalităţile de restituire a acestora;
  • modelul formularului “Decizie de anulare a obligaţiilor fiscale prevăzute de art. II din Legea nr. 10/2024”;
  • modelul formularului “Cerere de anulare a obligaţiilor fiscale prevăzute de art. II din Legea nr. 10/2024”;
  • modelul formularului “Decizie de respingere a cererii de anulare a obligaţiilor fiscale prevăzute de art. II din Legea nr. 10/2024”.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 31/474/723/1264/2024 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere şi de gestionare a formularului 112 ”Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit şi evidența nominală a persoanelor asigurate” (MO 376/2024)

Ordinul actualizează modelul şi conţinutul formularului 112 “Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, precum şi anexele acestuia.

Noul formular se aplică începând cu declararea veniturilor aferente lunii aprilie 2024.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 573/180 privind completarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011 (MO 344/2024)

Ordinul completează clasificarea ocupaţiilor din România cu următoarele noi poziții:

  • Ataşat pentru muncă şi afaceri sociale – 242239
  • Farmacist primar – 226205
  • Inginer transporturi rutiere de mărfuri – 214144
  • Inginer transporturi rutiere de persoane – 214145
  • Manager de cost pentru dezvoltarea proiectului – 242122
  • Programator grafic de execuţie pentru realizarea proiectului – 432206
  • Tehnician mecatronist – 311540.

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 699/2024 privind transmiterea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, precum şi a unor raportări financiare lunare centralizate întocmite de instituţiile publice începând cu anul 2024 şi pentru modificarea şi completarea unor ordine ale ministrului finanţelor publice în domeniul contabilităţii instituţiilor publice (MO 354/2024)

înapoi la cuprins ⇑


Ordinul 724/2024 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin OMFP 1.917/2005 (MO 371/2024)

înapoi la cuprins ⇑


Cursurile valutare de închidere ale lunii aprilie 2024

Cursurile valutare comunicate de BNR care sunt folosite la închiderea lunii aprilie 2024 pentru evaluarea elementelor monetare de activ și de pasiv exprimate în valută (disponibilități bănești, creanțe, datorii), cât și pentru evaluarea creanțelor și datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute sunt:

1 EUR = 4,9759 RON; 1 USD =  4,6361 RON; 1 CHF = 5,0891 RON; 1 GBP = 5,8194 RON

înapoi la cuprins ⇑


Indicatori sociali 2024

Impozite și contribuții 2024

pentru activități dependente

Angajator și beneficiar

(pentru activități considerate dependente)

(cota %)

Angajat și prestator de activități

dependente

(cota %)

Contribuția pentru asigurări sociale (pensie)

- Nu se datorează pentru condiții normale de muncă

- 4% pentru condiții deosebite de muncă


- 8 % pentru condiții speciale de muncă

25% (*)

Contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate (calculată la venitul brut)

Nu se datorează

10% (*)

Impozitul pe venit

10% (*)

Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM)

2,25% (*)

Fondul pentru neangajarea de persoane cu handicap (pentru angajatorii care au peste 50 salariați)

4 x salarii minime pe economie

la fiecare 100 de salariați

Valoarea unui tichet de masă impozabil în sensul impozitului pe venit

max. 40 lei (de la 01.01.2024)

Salariul minim pe economie (brut)

-> 3.300 lei (începând cu 1 octombrie 2023)


-> 4.582 lei pentru angajații din domeniul construcțiilor (începând cu veniturile lunii noiembrie 2023)

-> 3.436 lei pentru angajații din sectorul agricol şi industria alimentară (începând cu veniturile lunii noiembrie 2023)

Diurnă (în țară)

Pentru angajații instituțiilor publice

Pentru angajații din sectorul privat

23 lei

57,5 lei

(*) Dacă angajatorii din domeniul construcțiilor, din agricultură sau din industria alimentară au o cifră de afaceri de minim 80% din activitățile definite de lege, se aplică facilitățile de mai jos pentru salariile brute cuprinse între 4.000 lei și 10.000 lei:

- pentru veniturile de până la 10.000 lei, cota de CAS implicită este redusă la 21,25% (20,25% începând cu 01.01.2024), iar pentru ceea ce depășește plafonul de 10.000 lei se aplica cota de 25%

- prin optiune, salariatul poate alege să contribuie și la pilonul II de pensii, adică i se va reține cota standard de 25% asupra întregului venit.

înapoi la cuprins ⇑

Nowium Back Cover